Cover Story - PC Magazine
Romania, Noiembrie
2002
Cine se
teme de outsourcing
Elena Andreea
Liță
Dan Șerbănescu
Ne-am obișnuit să rezolvăm singuri orice problemă, atunci când aceasta se ivește.
Cu un consum mare de energie, resurse și timp, totul este posibil. Dar oare
merită să dezvoltăm întregi departamente pentru proiecte temporare? Este rentabil
să investim în specializări devenite inutile după o perioadă de timp? Filozofia
"dacă vreau să fie bine, fac eu singur" mai este valabilă în contextul de afaceri
actual? Sau a venit vremea să apelăm la o companie specializată?
Repere teoretice
Outsourcing-ul poate fi definit ca "utilizarea strategică a unor resurse externe
pentru desfășurarea unor activități care, în mod tradițional, sunt efectuate
cu personal și resurse interne". Uneori cunoscut și sub numele de "management
al facilităților", outsourcing-ul constituie de fapt o strategie prin care o
organizație încredințează funcționalități majore unor furnizori externi, specializați
în anumite servicii, care devin astfel "valued business parteners" (parteneri
furnizori de servicii cu valoare adăugată).
În unele cazuri, termenul "outsourcing" este înțeles și drept "offshore programming",
care este un caz particular de outsourcing, constând în furnizarea de diverse
servicii TI, de tipul dezvoltare de software pentru afaceri sau servicii orientate
către internet. De regulă, aceste servicii sunt prestate de companii de mici
dimensiuni, cu costuri de producție relativ modeste, dar care angajează programatori
foarte talentați. Astfel de firme își adjudecă diverse contracte pentru crearea
de software specializat pentru marile companii din Occident. Dar acest tip de
outsourcing, caracteristic perioadei incipiente a curentului, era dictat preponderent
de necesitatea reducerii costurilor de producție și a cunoscut serioase mutații
în timp, pe măsură ce corporațiile au devenit din ce în ce mai conștiente de
celelalte avantaje pe care le poate aduce outsourcing-ul.
În prezent, majoritatea managerilor TI consideră outsourcing-ul drept cea mai
convenabilă soluție pentru o companie interesată să devină mai eficientă prin
reducerea costurilor și accesul la tehnologii de ultimă oră, fără cheltuirea
de fonduri însemnate pentru cercetare și dezvoltare. Mai mult decât atât, outsourcing-ul
constituie și cea mai simplă soluție pentru problemă cum este deficitul de specialiști
cu care se confruntă țările occidentale.
Outsourcing-ul nu este un concept de o noutate absolută. Companiile au închiriat
întotdeauna servicii din exterior pentru diverse tipuri de operațiuni interne,
tocmai în scopul de a face față unor sarcini pe care nu le-ar fi putut realiza
pe cont propriu, indiferent că a fost vorba de clădiri, tehnologie, oameni sau
alte resurse. Totuși, diferența între simpla "subcontractare" a unor resurse
și outsourcing constă în faptul că outsourcing-ul implică o restructurare mult
mai eficientă a unor anumite activități de business, folosind parteneriate externe
cu firme care au competențele necesare.
e-Outsourcing-ul denumește închirierea unor produse și servicii TI - dintr-o
sursă, sau o varietate de surse de pe internet - care pot fi adaptate la nevoile
interne ale unei companii. De exemplu, o companie poate apela la un furnizor
de servicii de găzduire web pentru a-i construi și întreține situl web, la un
furnizor de aplicații pentru aplicații specifice de front office (CRM) și back-office
(ERP), sau la o firmă de securitate pentru instalarea și administrarea unui
firewall sau a unei rețele virtuale private (VPN). Practic, aceste firme operează
pentru compania respectivă ca un departament intern de TI, care se ocupă doar
de problemele sale principale. Serviciile amintite pot fi achiziționate și sub
forma unui pachet oferit de un singur vânzător, care, la rândul său, preia toate
aceste servicii oferite de alți vânzători.
Avantajele
outsourcing-ului
Serviciile
închiriate cel mai frecvent
"Mini tutorial" de outsourcing
Modelul ... est-european
Opinii:Outsourcing
- Pro Și contra
Concluzii
|