PC MAGAZINE Octombrie 2003
	[ Componente ]	Alegeti categoria Sisteme Componente Stocare Comunicatii Imprimare Imagine Divertisment Software

TESTE COMPARATIVE

[ Evaluarea pe scurt ]
[ Modele pâna în 100 € ]
[ Modele între 100 - 200 € ]
[ Cum am testat ] [ Glosar ]

Imagine accesibilă

Ştefan Iliescu & Cristian Lăcraru

Achiziţionarea unei noi plăci video reprezintă cel mai adesea un proces de identificare a compromisului între performanţă şi preţ de achiziţie. Desigur, toată lumea îşi doreşte să dispună de cea mai performantă placă video disponibilă la un moment dat, însă preţurile modelelor de vârf sunt prohibitive pentru marea majoritate a utilizatorilor. Pornind de la informaţia conform căreia peste 90% din utilizatori achiziţionează plăci video din gamele ieftine şi de mijloc, am decis realizarea unui test pe două categorii: până în 100 € şi între 100-200 €.

Piaţa mondială a procesoarelor grafice este dominată în acest moment de cei doi mari producători, Ati şi nVidia, aceştia părând că fac schimb periodic în tronul de lider, dar fără ca unul din ei să încerce un avans decisiv asupra celuilalt. Vom încerca în cele ce urmează o schiţare a ofertei actuale a fiecăruia din ei. Se cuvine precizat că vom discuta doar despre cipseturile în producţie, chiar dacă pe piaţă există o mulţime de modele de plăci dotate cu cipseturi ieşite din fabricaţie. Ambele companii şi-au construit oferta pe trei mari zone de preţ, fiecare din acestea fiind apoi divizată în câte două subcategorii. Respectivele subcategorii sunt diferenţiate prin parametrii diferiţi de funcţionare ai memoriei şi procesorului, Ati numind modelele mai răsărite "Pro", iar nVidia "Ultra".

Ati

Aşa cum spuneam, există trei zone de preţ şi implicit de performanţă, în care Ati îşi delimitează oferta. Numele cipseturilor actuale corespunzătoare acestor zone sunt: Radeon 9200, Radeon 9600 şi Radeon 9800.

Radeon 9200

La fel ca şi predecesorul RV250 (Radeon 9000), cipul RV280 se bazează pe arhitectura DirectX 8.1 a lui Radeon 8500 (R200). Pentru a ajunge la acest cipset, Ati a preluat R200 şi a renunţat la două pixel pipeline-uri, două unităţi de texturare şi la un vertex shader. Spre deosebire de Radeon 9000, versiunea 9200 suportă AGP 8X şi funcţionează la frecvenţe mai ridicate. Tehnologia de construcţie este de 0,15 microni, cipul folosind aproximativ 36 de milioane de tranzistori.

Radeon 9600

Urmaşul lui Radeon 9500, RV350 (Radeon 9600) aduce capabilităţi DirectX 9.0 liniei Ati. Singura diferenţă între RV350 şi R300 (Radeon 9700) constă în lăţimea de bandă redusă la 128 biţi, faţă de 256 în cazul lui 9700. De asemenea, în versiunea non-Pro Ati a decis să renunţe la 4 din cele 8 pixel pipeline-uri. Folosind aproximativ 75 de milioane de tranzistori, cipul este construit în tehnologia de 0,13 microni.

Radeon 9800

Vârful de gamă al liniei de cipseturi Ati este R350, care aduce faţă de predecesorii săi o creştere a frecvenţelor de funcţionare. Cipul foloseşte tehnologie de 0,15 microni, fiind construit cu 107 milioane de tranzistori. Faţă de fraţii mai mici, principalele diferenţe constau în cele 8 pixel pipeline-uri şi în magistrala de memorie pe 256 de biţi. Versiunea Pro cu 256 MB foloseşte memorie DDR-II.

nVidia

Împărţită tot pe trei categorii de preţ şi performanţă, familia de procesoare grafice nVidia a întâmpinat destule dificultăţi până să pună ordine în modelele oferite. Până la anunţata apariţie a următoarelor versiuni, modelele disponibile sunt: GeForce FX5200, GeForce FX5600 şi GeForce FX5900.

GeForce FX5200

Odată cu apariţia lui NV34 (FX5200), nVidia a adus capabilităţile DirectX 9.0 pe piaţa plăcilor ieftine, înlocuind direct toată linia GeForce4 MX (DirectX 7). Numărul de pixel pipeline-uri este de patru, tehnologia folosită pentru memorie fiind aceiaşi cu cea din modelele GeForce4 Ti. Cipul foloseşte 45 de milioane de tranzistori şi este produs în tehnologia de 0,15 microni.

Dacă ţinem cont de limitările tehnologice impuse, capabilităţile DirectX 9.0 reprezintă mai mult o informaţie teoretică.

GeForce FX5600

Purtând numele de cod NV31, Fx5600 este produs în tehnologia de 0,13 microni şi a fost proiectat pentru a înlocui seria de mare succes GeForce4 Ti4200. După lansarea oficială pe piaţă, nVidia a reuşit o rafinare a modelului Ultra, "noul Ultra" rulând la 50 MHz mai mult decât varianta anterioară. Planul nVidia a fost de a vinde primele modele Ultra ca fiind non-Ultra, iar noile Ultra (cele cu 50 MHz în plus) să devină Ultra. Evident, această mişcare a produs destule complicaţii pe piaţă, existând producători care vând modelele Ultra iniţiale la preţ de Ultra din seria nouă.

GeForce FX5900

Imediat după lansare, FX5800 a fost foarte criticat pentru problemele de răcire ridicate şi lăţimea de bandă de memorie insuficientă. Conformându-se acestor critici, nVidia a prezentat la scurt timp modelul FX5900 (NV35). Noul cip corectează problemele existente la FX5800, aducând lăţime de bandă de memorie de 256 biţi, memorie DDR convenţională pentru reducerea căldurii emise şi o frecvenţă de funcţionare a procesorului cu 50 MHz mai mică. Numărul trnazistorilor folosiţi a crescut de la 125 la 130 de milioane.

La momentul realizării testului, modelul FX5900 Ultra poatră coroana celui mai rapid model de pe piaţă, preţul fiind însă pe măsură.

Alţi producători

În acest moment există prea puţine alternative la cei doi mari producători analizaţi mai sus. Chiar dacă Trident şi S3 au făcut diferite anunţuri referitoare la apariţia unor noi produse, respectivele modele au întârziat să apară pe piaţă. SiS este singura companie care a reuşit, dacă nu să concureze, măcar să nu se facă de râs în faţa celor doi mari, prin linia de cipseturi ieftine Xabre 400 şi 600.

Cum am testat

Pentru realizarea sistemului de test am folosit o platformă Intel, construită pe o placă de bază Abit IC7-G: cipset Intel 875P (AGP 8X), procesor Pentium 4 la 3 GHz (FSB 800 MHz), 2x256 MB DDR PC3200 Corsair XMS, hard disk Seagate Barracuda ATA V (160 GB, SerialATA, 7200 rpm). Am instalat în mod identic Windows XP Professional cu SP1 pe o partiţie FAT32 cu capacitatea de 6 GB. După sistemul de operare s-au instalat driverele pentru cipsetul plăcii de bază, driverele oferite de producătorul plăcii de bază pentru diferitele componente de pe aceasta, apoi DirectX 9.0. După instalarea aplicaţiilor de test am efectuat următoarele operaţii: am dezactivat funcţiile System Restore şi Automatic Update, am ales interfaţa Windows Classic şi am dezactivat screen saverul. S-a efectuat apoi o imagine a sistemului în această stare, aceasta fiind folosită apoi pentru instalarea fiecărei plăci video în parte. Pentru teste am folosit driverele furnizarte de producătorii cipseturilor, nVidia Detonator 44.30, respectiv Ati Catalyst 7.91. S-a efectuat apoi o defragmentare a partiţiei primare. A fost eliminată proprietatea "Always on top" a taskbar-ului. Am dezactivat din driver sincronizarea verticală pentru OpenGL. Înainte de rularea testelor sistemul de operare a fost repornit de 3 ori, conform specificaţiilor Microsoft pentru testarea cu Windows XP.

Pentru testarea capabilităţilor 2D ne-am folosit de secţiunea Graphics WinMark 99 din suita de test WinBench 99, diferenţele în acest domeniu nefiind chiar spectaculoase.

Pentru punerea în evidenţă a performanţelor în DirectX 8.1 am fost versiunea 3DMark 2001SE. Pentru testarea DirectX 9.0 am apelat la 3D Mark 2003, cu instalarea update-ului la versiunea 3.30.

GL Excess este un benchmark relativ nou, propunându-şi să devină pentru Open GL, ceea ce 3DMark reprezintă pentru DirectX.

Quake3 Arena nu are nevoie de nici o prezentare. Testele au fost făcute cu setările de calitate la maxim. Ne-am limitat la Demo001, acesta fiind suficient de popular pentru a vă da o idee referitor la performanţa fiecărei plăci.

Toate testele au fost rulate folosind două rezoluţii: 1024x768 şi 1280x1024 pixeli, în 32 de biţi de culoare. Pentru fiecare rezoluţie în parte s-au efectuat teste cu 2x şi 4x Anti-Aliasing, dorind să punem astfel în evidenţă mai clar diferenţele de putere dintre modele.