În urmă cu aproximativ cinci ani, au apărut pe piaţă primele modele de sisteme
portabile dotate cu procesoare de desktop. Motivaţia celor care au dezvoltat
şi au pus în practică această inovaţie este cât se poate de simplă: procesoarele
desktop costă mult mai puţin decât versiunile mobile la aceeaşi frecvenţă,
oferind în acelaşi timp performanţe mai bune. Oponenţii acestei idei aduc trei
argumente: căldura disipată de procesoarele desktop este foarte mare şi nu
poate fi dispersată de coolerele pentru mobile, durata de viaţă a echipamentului
scade ca o consecinţă a supraîncălzirii, durata de viaţă a bateriei fiind şi
ea afectată în mod direct de consumul energetic superior al procesoarelor desktop.
Pentru ca discuţia să fie tot mai interesantă, susţinătorii procesoarelor
de desktop instalate pe laptopuri aduc noi contraargumente. Ei susţin că studiile
de piaţă arată că peste 90% din utilizatorii de laptopuri lucrează conectaţi
la reţeaua de alimentare, deci problema duratei de viaţă a bateriei dispare.
Apoi, un sistem de ventilaţie bun poate rezolva problema supraîncălzirii,
eliminând
în acelaşi timp şi discuţia legată de perioada de viaţă a componentelor interne.
Discuţia pe marginea acestei teme va continua. Întrebarea care se pune este
de ce nu se observă nici o reacţie tocmai din partea celor mai îndreptăţiţi
să ofere nişte argumente foarte bine documentate în această privinţă şi
anume reprezentanţii Intel. Răspunsul este foarte simplu: indiferent de alegerea
pieţei, Intel vinde procesoare, fie ele de laptop sau de desktop, câştigul
fiind evident.
[
Sisteme ]
