Orice utilizator de PC îşi doreşte să se joace. Genurile de jocuri preferate
de fiecare şi pasiunea pentru jocuri sunt aspecte care pot fi discutate. Jocurile
rămân o componentă importantă, atunci când vorbim de sisteme pentru acasă, chiar
dacă este clar pentru toată lumea că un sistem nu poate fi folosit doar pentru
jocuri, el fiind cu siguranţă utilizat şi pentru alte aplicaţii, mai mult sau
mai puţin productive. Am dorit totuşi ca testul nostru să se concentreze mai
mult pe această latură, în ideea de a vedea cum reuşesc asamblorii locali să
realizeze un sistem puternic, dar în acelaşi timp stabil, pe care să se poată
rula cam orice aplicaţie sau joc existent la ora actuală.
În România, mai mult ca în alte părţi, alegerea unui sistem pentru acasă porneşte
de la preţ. Utilizatorul strânge o sumă de bani şi doreşte ca pentru acea sumă
să obţină peformanţe maxime. Acest lucru se poate realiza numai în cazul în
care se reuşeşte o echilibrare armonioasă între puterea componentelor şi stabilitatea
sistemului rezultat. Există componente la care putem decide după preţul de achiziţie,
dar există şi componente în cazul cărora, renunţarea la performanţe în favoarea
preţului, afectează performanţele globale ale sistemului.
Am primit spre evaluare un număr de 11 sisteme. Privindu-le în ansamblu putem
trage câteva concluzii referitoare la piaţa sistemelor de acasă, disponibile
în acest moment. În primul rând, nimeni nu a mai dotat sistemul cu un monitore
mai mic de 17". Au existat şi două excepţii, acestea fiind sistemul de la Brinel,
care a avut monitor de 19" şi cel de la Sistec, cu monitor de 21", destul de
mare atât ca dimensiuni, cât şi ca pondere în preţul final de achiziţie. O altă
trăsătură importantă a sistemelor prezentate este memoria de bază, majoritatea
fiind dotate cu 256 MB. Însă cea mai surprinzătoare constatare se referă la
procesoarele sistemelor, din cele unsprezece participanţi unul singur fiind
echipat cu Pentium 4. Dominarea categorică a platformelor AMD se poate explica
în primul rând prin diferenţa de preţ a ansamblului procesor-memorie, pentru
cele două platforme concurente.
Alegerea plăcilor video a variat, unii producători fiind înclinaţi spre dotarea
sistemelor cu plăci GeForce3, chiar dacă acest lucru a săltat preţul total,
alţii optând pentru plăci GeForce2 GTS, Ultra sau chiar MX, considerând că jocurile
actuale nu se ridică încă la nivelul GeForce3.
Sunetul este o componentă esenţială în jocuri. Locul deţinut de producătorul
taiwanez Creative se menţine, fie că a fost vorba de plăci PCI, fie că a fost
vorba de adaptoare on-board, puţini apelând la alte nume pentru asigurarea capabilităţilor
de sunet.
Comportarea în testele rulate de noi a arătat nişte sisteme puternice, variaţiile
scorurilor nefiind atât de mari încât să atragă atenţia. Diferenţele existente
totuşi au reflectat felul în care fiecare sistem a fost construit, configurat
şi optimizat, lucru foarte important până la urmă pentru utilizatorul final.
Alegerea Redacţiei
Un sistem puternic este tot ce îşi poate dori orice gamer adevărat. Însă de
la putere brută şi până la un sistem echilibrat şi stabil, este o cale de parcurs,
iar aici intervine abilitatea celui care asasmblează respectivul sistem. A pune
cel mai tare procesor disponibil şi multă memorie pe o placă de bază, nu înseamnă
că ai obţinut automat şi cel mai performant sistem,
ca să nu mai vorbim şi de preţul de achiziţie. Chiar dacă am avut doar 11 sisteme
în acest test, privirea lor în ansamblu ne poate da o imagine a ofertei actuale
de pe piaţă. Am avut sisteme care s-au axat mai mult pe performanţe ridicate,
punând mai puţin accent pe capabilităţile multimedia, pe care le-au lăsat la
alegerea utilizatorului. Am avut în acelaşi timp sisteme care, în ideea "mai
mare e mai bun", au dotat sistemul cu un monitor prea mare pentru capabilităţile
plăcii grafice, crescând preţul inutil. Totodată, am putut vedea şi sisteme
care au echilibrat cât se poate de bine performanţele oferite, cu un preţ de
achiziţie decent. Aspectul interior a contat şi el în alegerea noastră. Sigur,
se poate spune că cei care au realizat sistemele ca la carte pentru testul nostru,
nu fac acelaşi lucru şi cu sistemele pe care le vând. S-ar putea. Însă, ce să
credem despre cei care, nici când au participat la teste, nu au acordat prea
mare atenţie aspectului interior?
În urma deliberărilor, cu argumente pro şi contra în cazul fiecărui participant,
s-au desprins două alegeri ale redacţiei. Ne-am hotărât asupra a două sisteme
şi nu a unuia singur, pentru că ambele s-au detaşat oarecum în egală măsură
faţă de restul participanţilor. Sistemele Caro C-One 1400 şi Elsaco Panther
au folosit facilitatea RAID de pe placa de bază, acest lucru crescând semnificativ
rezultatele din testele de disc şi contribuind la valori superioare în testele
de aplicaţii. Ambele sisteme au fost echipate cu plăci video bazate pe GeForce3,
asigurând utilizatorul de suport pentru viitoarele jocuri. Sistemul Elsaco a
beneficiat de 512 MB de memorie, fapt ce explică şi diferenţele dintre scorurile
obţinute în unele teste care folosesc intensiv memoria de bază. Nu în ultimul
rând, ambele sisteme au optat pentru facilităţile audio oferite de placa de
bază, lăsând alegerea sistemului de sunet la alegerea dumneavoastră. Acest lucru
va fi apreciat de unii şi dezaprobat de alţii, dar alegerea finală aparţine
utilizatorului.
O menţiune specială pentru sistemul Brinel Alips Arena, pentru configuraţia
cea mai completă prezentată. A fost singurul sistem care a fost echipat atât
cu unitate DVD-ROM, cât şi cu unitate CD-RW, acoperind astfel toate necesităţile
utilizatorului din acest punct de vedere. A beneficiat de un monitor LG de 19"şi
de o placă video capabilă să suporte rezoluţii mari.
Cum am testat
Am realizat testele folosind sistemele în configuraţia cu care au sosit la
redacţie, fără a efectua modificări în BIOS sau în sistemul de operare. După
instalarea testelor, am dezactivat toate aplicaţiile suplimentare şi am efectuat
o defragmentare a partiţiei primare. Rezoluţia folosită pentru testare a fost
de 1024x768 pixeli, la o adâncime de culoare de 32 de biţi. A fost eliminată
proprietatea "Always on top" a taskbar-ului. În cazul sistemului cu Windows
Millenium, a fost dezactivată facilitatea System Restore. Ordinea de rulare
a aplicaţiilor de test a fost aceeaşi pentru toate sistemele. Fiecare test a
fost rulat în mod repetat, pentru a se asigura consistenţa rezultatelor. Au
fost alese valorile cele mai bune.
Pentru o cât mai bună evaluare a performanţelor oferite de fiecare sistem,
am folosit următoarele teste: ZD Content Creation Winstone 2001 v1.0.1, ZD Winbench
99 2.0, ZD 3D Winbench 2000, 3D Mark 2001 şi benchmark-ul demo001 din QuakeIII
Arena Demo.
ZD Content Creation Winstone 2001 este un test de aplicaţii intensive, folosind
o serie de aplicaţii de manipulare a conţinutului multimedia, cu solicitări
extrem de ridicate la adresa procesorului şi sistemului de stocare. Am folosit
acest benchmark pentru a obţine o evaluare a performanţelor globale ale sistemului.
ZD Winbench 99 2.0 este un test orientat către principalele subsisteme ale
PC-ului: procesor, disc hard şi placă video. Am folosite cele două teste importante:
Graphics Winmark 99 şi Disk Winmark 99, divizate la rândul lor în versiuni de
Business şi High-end, pentru evaluarea subsistemelor disc hard şi grafic (2D
şi câteva operaţii 3D OpenGL).
3D Winbench 2000 se concentrează asupra capacităţilor 3D ale sistemului. L-am
folosit în special pentru verificarea facilităţilor DirectX 7.0. În plus, s-a
folosit şi testul destinat procesorului, aducând noi informaţii despre comportarea
acestuia.
Pentru evaluarea performanţelor OpenGL am folosit QuakeIII Arena Demo, iar
pentru DirectX 8.0 am apelat la 3D Mark 2001, aici fiind avantajate sistemele
cu plăci video bazate pe cipsetul GeForce3.
În cazul sistemelor dotate cu monitoare care nu suportă rezoluţii maxime mai
mari de 1280x1024 pixeli, testele 3D Mark 2001 şi QuakeIII Arena Demo, care
ar fi trebuit rulate în 1600x1200 pixeli, au fost executate în rezoluţia maximă
suportată de monitor.
Sfaturi pentru cumpărare
Necesar de componente
Stabiliţi cu cât mai mare exactitate ce aşteptaţi de la viitorul dumneavoastră
sistem. De exemplu, dacă doriţi să realizaţi editare audio şi video, veţi
avea nevoie de un disc hard de capacitate mare, o unitate CD-RW, deoarece
veţi lucra cu fişiere de dimensiuni foarte mari.
Echilibrarea cheltuielilor
Calculaţi cu grijă bugetul disponibil. Chiar dacă ştiţi ce doriţi, adăugarea
de componente opţionale poate să vă dea peste cap calculele. Preţul memoriilor
DDR-RAM sau RDRAM, este încă destul de ridicat. Dacă nu veţi rula aplicaţii
pretenţioase de prelucrare grafică, probabil că nu are rost să mergeţi până
la 512 MB. De asemenea, dacă optaţi pentru o placă video de ultimă oră, cum
ar fi un GeForce3, trebuie să ţineţi cont de faptul că, pe lângă suma suplimentară
cheltuită pe placă, va trebui să achiziţionaţi şi un monitor care să poată
lucra în rezoluţii cât mai mari. În caz contrar, capabilităţile plăcii video
nu vor putea fi puse în valoare.
Costuri adiacente
Acordaţi atenţia cuvenită echipamentelor incluse alături de sistem. Unii asamblori
locali au început să furnizeze chiar şi imprimante, ca bonus la cumpărare.
Interesaţi-vă de costurile consumabilelor pentru echipamentele oferite bonus,
acestea contribuind în final la creşterea costului total de exploatare.
O investiţie pe termen lung
Nu faceţi economie la capacitatea de stocare a discului hard. Banii cheltuiţi
în plus pentru un disc mai mare, vor fi oricum mai puţini decât suma pe care
va trebui să o plătiţi pentru un viitor upgrade.
Garanţia
Condiţiile de garanţie reprezintă un capitol foarte important. Verificaţi
cu mare grijă modul în care se asigură garanţia, dacă aceasta se acordă pentru
tot sistemul sau, diferenţiat, pe componente. În mod normal, discul hard,
monitorul şi unele plăci de bază ar trebui să beneficieze de cel puţin trei
ani de garanţie.
ÎN NUMĂRUL VIITOR Veţi putea citi un test
dedicat echipamentelor multifuncţionale