Orice ai face, oricât de aproape ar fi momentul în care documentul electronic
va înlocui hârtia, apare momentul în care doreşti să vezi cum arată rezultatul
muncii tale tipărit. În cazul în care eşti mulţumit îl arăţi şi altora. Pe de
altă parte creşterea performanţelor camerelor fotografice digitale impulsionează
piaţa de imprimate capabile să tipărească imagini la o calitate apropiată de
cea fotografică.
Cea mai accesibilă categorie de imprimante (din punctul de vedere al preţului
imprimantei) capabile să tipărească atât alb-negru cât şi color sunt imprimantele
cu jet de cerneală.
Pentru obţinerea unei tipărituri de calitate conlucrează mai mulţi factori:
tehnologia de imprimare, cerneala cu caracteristici specifice tehnologiei respective,
mediul de tipărire prelucrat iniţial (mecanic şi chimic) în vederea unei compatibilităţi
avansate cu cerneala folosită, algoritmul de culoare folosit (se referă la modul
în care se realizează aranjarea punctelor de culoare pentru a realiza o imagine)
şi modul în care ansamblul rezultat (tipăritura propriu-zisă) reacţionează cu
mediul înconjurător.
Una dintre caracteristicile importante ale imprimantelor din zilele noastre
este flexibilitatea soluţiilor de conectare. Pe lângă conectarea deja standard
prin portul paralel sau USB (care în versiunea 2 oferă o viteză de comunicare
mult mai mare), odată cu creşterea vitezei de tipărire a apărut şi posibilitatea
reală a folosirii în grupuri mai mari de lucru, deci necesitatea unui port care
să permită conectarea în reţea sau conectarea fără fir (unde radio).
Eficienţa unei tehnologii de tipărire şi a cernelii folosite din punctul de
vedere al numărului de pagini tipărite cu aceeaşi cantitate de cerneală este
dificil de realizat din mai multe motive. Paginile de test folosite de fiecare
producător în parte au o acoperire declarată diferită (3 până la 7%). Nu există
o referire unitară din punct de vedere optic la intensitatea culorii negre.
Modurile de lucru (economic sau ciornă, normal, avansat sau fotografic) nu sunt
standardizate, rezoluţia şi parametrii de tipărire specifici fiecărui mod diferind
de la un producător la altul. În cursul procesului de determinare a numărului
de pagini tipărite nu se ţine cont întotdeauna de cerneala utilizată în cursul
ciclurilor de calibrare, curăţare etc.
Din punctul de vedere al rezistenţei în timp a tipăriturilor există aceleaşi
probleme de standardizare. Nu există un procedeu universal acceptat de îmbătrânire
rapidă, acest procedeu fiind necesar să acopere un spectru mare de factori de
mediu (temperatură, presiune, umiditate, radiaţii luminoase, factori chimici
etc.).
Numărul mare de utilizatori cu o pregătire tehnică variată necesită mecanisme
de instalare atât hardware cât şi software extrem de simple.
Biroul modern presupune de asemenea şi o adevărată competiţie în realizarea
unor forme cât mai plăcute, a unor modele care să folosească spaţiul cât mai
eficient, contând atât calea de intrare şi ieşire a hârtiei, cât şi calea de
acces la elementele consumabile (tancuri de cerneală, capete de tipărire).
Facilităţi suplimentare, cum sunt posibilitatea de a tipări pe ambele feţe
a hârtiei, detectarea automată a tipului de hârtie, semnalizarea vizuală şi/sau
sonoră a parametrilor de funcţionare, dau un "plus de valoare" la un "plus de
preţ".
Alegerea redacţiei
Aşa cum am spus şi la testul de anul trecut, un test de imprimante inkjet este
dificil de realizat, numai şi dacă luăm în considerare parametrii de funcţionare
total nestandardizaţi ai fiecărui producător. Lipsa unor standarde clare pe
această piaţă permite producătorilor să realizeze teste proprii ale eficienţei
modelelor produse, rezultatele fiind întotdeauna de partea celui care realizează
măsurările. Simpla menţionare a numărului de pagini pe care o imprimantă este
capabilă să le tipărească într-un minut nu ne oferă nici a suta parte din capabilităţile
reale ale respectivului echipament. Fiecare producător foloseşte documente de
test proprii, cu acoperiri variabile de cerneală, fără a lua în considerare
comportamentul în situaţii reale de lucru. În aceste condiţii, este normal ca,
beneficiind doar de informaţiile interne, care de cele mai multe ori afirmă
că imprimantele respectivului producător sunt cele mai bune de pe piaţă, reprezentanţii
firmelor distribuitoare să fie de multe ori surprinşi de rezultatele obţinute
de echipamentele pe care le distribuie.
De aceea am insistat, la acest test mai mult ca oricând, ca testele să se realizeze
cu participarea unor reprezentanţi din partea firmei distribuitoare.
Categoria
imprimantelor pentru acasă a fost compusă din şapte echipamente, fiecare
aducând diferite argumente favorabile, iar nouă rămânându-ne să le descoperim
pe cele mai puţin plăcute. Analizând cu mare atenţie atât rezultatele din testele
de performanţă, dar şi calitatea documentelor produse, lupta s-a dat între Epson
Stylus C60 şi HP DeskJet 940C. Calitatea superioară a imaginilor color în mod
normal, şi mai ales în mod economic, mod utilizat deseori acasă, alături de
costurile mult mai mici ale paginilor tipărite, au înclinat în final balanţa
în favoarea modelului HP DeskJet 940C,
căruia i-am acordat alegerea noastră.
La categoria imprimantelor destinate utilizării la birou lupta a fost
şi mai strânsă, toţi cei trei producători prezenţi având câte un reprezentant
apreciat. Canon S750 a obţinut cele mai bune rezultate în câteva din testele
de viteză, şi a beneficiat de un cost scăzut al consumabilelor, însă calitatea
documentelor care au inclus grafice color a lăsat destul de mult de dorit. Acest
aspect nu poate fi lăsat de-o parte atunci când discutăm de imprimante de birou,
folosite de multe ori la tipărirea de prezentări comerciale.
În cele din urmă, la această categorie ne-am oprit asupra a doi câştigători.
Pentru acele birouri în care se tipăresc multe documente text, dar există şi
necesităţi de tipărire color de calitate, Epson
Stylus C80 poate reprezenta o soluţie. Cu un rezultat de 11,8 ppm în testul
de 12 pagini text neformatat, C80 a fost cea mai rapidă imprimantă a testului
la acest capitol. Chiar dacă preţul pe pagină color este destul de mare, calitatea
tipăririi este un argument incontestabil în favoarea lui C80. A doua alegere
a acestei categorii s-a îndreptat către HP cp1160.
O imprimantă cu facilităţi de expandare multiple, de la tava suplimentară de
alimentare cu hârtie şi până la tipurile de conectare suportate. Unitatea duplex
încorporată adaugă un plus la capitolul eficienţă, alături de costurile foarte
scăzute de tipărire.
Categoria imprimantelor foto s-a bucurat anul acesta de prezenţa a cinci
membri. Dacă ţinem cont de tendinţa evidentă a pieţei de a se îndrepta către
metodele de tipărire directă, fără a mai conecta imprimanta la un sistem PC,
era normal ca lupta să se dea între cele două modele care au oferit astfel de
facilităţi. Atât Canon 820D, cât şi HP PhotoSmart 1315 oferă multiple posibilităţi
de a tipări fără a apela la un sistem. Dacă la capitolul calitate pot exista
discuţii interminabile, aprecierea fiind clar subiectivă şi îngreunată până
la urmă de calitatea deosebită a ambelor modele, la capitolul dotări PhotoSmart
1315 s-a dovedit superioară. Existenţa unui ecran LCD prin intermediul căruia
puteţi vizualiza imaginea ce urmează a fi tipărită este un avantaj mare. În
plus, atât preţul de achiziţie, cât şi costurile de tipărire sunt net inferioare
în cazul modelului HP, ceea ce ne-a determinat în final să acordăm alegerea
noastră lui HP Photosmart 1315.
Tipuri de imprimante
Imprimantele matriciale funcţionează similar cu maşinile de scris utilizând
în locul carului cu caractere o matrice cu ace. Acţionarea acelor imprimă tuşul
impregnat într-o bandă pe hârtie. Reprezintă o soluţie extrem de ieftină, monocoloră
(schimbarea culorii presupune schimbarea benzii impregnate cu tuş, uzual negru,
cu o alta impregnată cu tuş de altă culoare), singura capabilă să tipărească
pe hârtie autocopiativă. Nu se obţine o calitate grafică ridicată. Zgomotul
produs în timpul tipăririi este extrem de neplăcut, chiar în condiţiile în care
ultimele modele sunt semnificativ mai silenţioase. Este recomandată pentru aplicaţiile
economice care presupun tipărirea de facturi sau formulare în general.
Imprimantele laser funcţionează similar unui copiator (conturul literelor este
iniţial marcat electrostatic pe foaia de hârtie, praful negru cunoscut ca "toner"
fiind atras pe hârtie şi fixat acolo prin trecerea pe lângă o zonă de temperatură
ridicată care practic îl topeşte impregnându-l în porii hârtiei). Costul per
pagină tipărită este mai mic decât la imprimantele cu jet de cerneală, dar costul
imprimantei este mult mai mare. În plus, majoritatea imprimantelor laser sunt
alb-negru, modelele color fiind mult mai scumpe. Calitatea tipăriturilor alb-negru
reprezintă un punct de referinţă pentru imprimantele laser.
Imprimantele cu jet de cerneală sunt cea mai accesibilă soluţie din punctul
de vedere al preţului echipamentului. Se obţine o calitate bună, dar pentru
un preţ pe pagină mai mare comparativ cu imprimantele laser. La ora actuală
toate imprimantele cu jet de cerneală permit tipărirea color, în condiţiile
folosirii unor cerneluri şi a unor medii de imprimare speciale obţinându-se
o calitate similară cu cea fotografică. Tipărirea se face prin "aruncarea" pe
hârtie (sau alt tip de suport folosit) a picăturilor de cerneală. De la producător
la producător variază tehnologia de formare a picăturii de cerneală (se poate
controla şi dimensiunea picăturii în vederea obţinerii unor amprente mai mici
sau mai mari), modul de amplasare a punctelor în vederea formării imaginii etc.
Mai mult decât la celelalte tipuri de imprimante, un rol determinant îl are
cerneala şi suportul de tipărire (hârtie, calc, film), interacţiunea chimică
între ele permiţând obţinerea unei calităţi deosebite.
Cum am testat
Testele au fost desfăşurate în laboratorul PC Magazine România folosindu-se
acelaşi sistem de test. Configuraţia sistemului de test a fost următoarea: placă
de bază Gigabyte GA-7DXR+, 256 MB DDR-RAM, placă video cu cipset nVidia GeForce2
Pro, disc hard Quantum 7200 rpm. În cazul imprimantelor pentru acasă, am folosit
sistemul de operare Windows 98SE, iar pentru celelalte Windows 2000 Professional
cu Service Pack 2. Pentru fiecare imprimantă testată s-a instalat o clonă a
sistemului de operare, asigurându-se astfel condiţii identice de testare. Driverele
utilizate au fost cele aflate în cutiile imprimantelor, iar conectarea s-a realizat
pe portul USB 2.0. Fiecare imprimantă a fost calibrată după instalare. Viteza
de tipărire este exprimată în pagini pe minut şi a fost măsurată din momentul
comenzii de tipărire şi până la eliberarea ultimei coli de hârtie tipărite.
Testele folosite au constat din documente create cu ajutorul principalelor
pachete Microsoft Office 2000: Excel 2000, PowerPoint 2000 şi Word 2000.
Testele realizate în Excel au constat dintr-o foaie de calcul cu text şi un
document de 3 pagini cu grafice complexe. Documentul PowerPoint a fost compus
din 4 pagini de prezentare în care se puteau urmări atât calitatea culorilor,
cât şi fineţea reprezentării grafice. Ultimele două teste, realizate în Word,
au constat din două documente de câte 12 pagini, primul fiind un text neformatat,
iar al doilea conţinând o serie de imagini inserate, pentru testarea capabilităţilor
de prelucrare. Toate aceste teste au fost rulate atât în modul economic, pentru
obţinerea vitezei maxime de tipărire, cât şi în modul implicit în care este
setată imprimanta, pentru verificarea calităţii în condiţii normale. Hârtia
folosită pentru aceste teste a fost hârtie normală de copiator (80 g/m2).
Pentru testarea calităţii fotografice am folosit o imagine de test creată special
pentru laboratoarele PC Magazine USA. Am ales setările de calitate maxime, iar
hârtia folosită a fost cea furnizată de producător pentru obţinerea celor mai
bune rezultate posibile.
Cerneluri
Cerneala reprezintă unul din punctele cheie în funcţionarea unei imprimante.
În primul rând, cernelurile sunt create astfel încât în cursul procesului de
tipărire să permită formarea de picături cu un volum cât mai mic (în prezent
s-a ajuns la 3-4 picolitri), ceea ce influenţează direct calitatea imaginii
realizate. Picăturile de cerneală de culori diferite aflate în contact trebuie
să se amestece cât mai puţin (dacă se poate deloc), să se usuce rapid şi să
nu-şi altereze calităţile cromatice în timp. Procesul tehnologic care duce la
obţinerea tuturor acestor calităţi este extrem de sofisticat, de aici şi costurile
ridicate ale consumabilelor de calitate.
Cerneala pe bază de pigmenţi presupune existenţa unor particule insolubile
aflate în suspensie. La evaporare aceste particule rămân la suprafaţa hârtiei
asigurând o îmbunătăţire a fixării pe suprafaţă şi a intensităţii culorii. În
plus, componenta activă a culorii nu pătrunde în porozitatea hârtiei.
O soluţie mai ieftină ar fi utilizarea cernelurilor compatibile. Din anumite
puncte de vedere avem de a face însă cu o ieftinire aparentă deoarece în general
cernelurile compatibile nu beneficiază de aceeaşi calitate, ceea ce duce la
o rată mai mare de eroare la tipărire influenţând direct calitatea tipăriturii.
În general, garanţia unui echipament este condiţionată de folosirea consumabilelor
originale şi asta pe bună dreptate. Cei care se ocupă de service cunosc doar
caracteristicile tehnice ale cernelurilor produse de firma respectivă, diagnosticarea
unei imprimante care foloseşte cerneală sub licenţă fiind dificilă. În plus,
garanţia se referă la utilizarea cu cernelurile originale, în unele cazuri existând
posibilitatea ca deteriorarea apărută în urma utilizării unor cerneluri care
nu sunt originale să afecteze şi funcţionarea cartuşelor utilizate ulterior.
Un caz clasic este cel legat de deteriorarea capetelor de imprimare, a căror
înlocuire este pentru unele modele extrem de costisitoare. Global, se poate
considera că alături de scăderea calităţii tipăriturii, folosirea cernelurilor
care nu sunt originale duce la scurtarea duratei de utilizare a imprimantei.
Datorită deprecierii calităţii cernelii în timp este necesar ca la cumpărare
să fie verificat termenul de garanţie care este de regulă inscripţionat pe ambalaj.
Ultimele generaţii de cartuşe de cerneală sunt dotate cu cipuri care permit
monitorizarea cantităţii de cerneală rămase în rezevor.
O categorie aparte, cernelurile foto sunt create pentru a permite obţinerea
unui număr mai mare de culori. Aceste cerneluri sunt folosite numai împreună
cu medii de tipărire foto speciale (hârtie, film).
ÎN NUMĂRUL VIITOR
Veţi putea citi un test dedicat sistemelor de birou.