PC MAGAZINE Mai 2004
	[ Imagine ]	Alegeti categoria Sisteme Componente Stocare Comunicatii Imprimare Imagine Divertisment Software

TESTE COMPARATIVE

18 camere Web

Cristian Lăcraru, Ştefan Iliescu

Camere Web. Primul lucru care îţi poate trece prin cap este video conferinţa. Perfect adevărat. Mai sunt însă şi alte funcţii pe care le poţi activa cu ajutorul unei camere Web. În general costurile nu sunt foarte ridicate, iar modele găseşti din belşug. Testul de faţă a fost făcut tocmai pentru a-ţi aduce în prim plan o serie de modele existente pe piaţă, a performanţelor şi facilităţilor fiecăruia.

Nu credem că trebuie să mai aducem în discuţie definiţia unei camere Web. Este deja un accesoriu foarte cunoscut, mulţi dintre voi chiar jucându-se măcar o dată cu aşa ceva. Principiul de funcţionare nu s-a schimbat aproape deloc. Şi totuşi producătorii aduc pe piaţă modele peste modele. De ce se întâmplă acest lucru? Explicaţia ar fi pe undeva printre noi. Cel puţin la noi putem considera că suntem încă undeva pe la sfârşitul etapei de început a camerelor Web. Cu alte cuvinte utilizatorii noştri folosesc un astfel de echipament doar pentru a realiza chat-uri cu prietenii de peste hotare, dintr-un alt judeţ sau chiar aflaţi la un etaj mai sus. Camerele Web reprezintă comunicare. Atât timp cât linia de date (de la dial-up până la fibră optică) îţi poate oferi destulă lăţime de bandă pentru a realiza un schimb de imagine şi sunet, camera Web poate avea mult mai multe utilităţi. Deşi nu este punctul lor forte, astfel de camere pot fi utilizate de exemplu în soluţii simple de supraveghere, sau mai bine chiar în soluţii de informare de la distanţă (de exemplu traficul în intersecţii). Nu mai vorbim de video conferinţe unde fără discuţie folosim astfel de dispozitive. Spuneam mai devreme că principiul de funcţionare nu prea s-a schimbat. Au apărut în schimb periferice, schimbări de software şi chiar unele mici modificări hardware. Se observă în acest moment o uşoară atenţie acordată stativului camerei, care tinde să devină unul universal (şi pentru birou şi pentru marginile monitoarelor LCD), accesoriu ce nu pare foarte important dar care uneori, în cazul în care nu este bine realizat, nu oferă camerei o bună stabilitate şi duce încet, încet la eliminarea sa prin înlocuirea cu ceva lipici J. Au mai fost aduse şi ceva îmbunătăţiri lentilelor, destul de multe modele permiţând acum reglarea imaginii funcţie de distanţa faţă de subiect. Cea mai mare atenţie a fost acordată domeniului software. În primul rând direcţia a fost dată de necesitatea unor algoritmi de compresie ai transmisiei audio/video în cazul unor conexiuni nu foarte stabile. Au fost create programe ce permit acum realizarea de zoom-uri digitale sau activarea unor zone de supraveghere ce pot fi acţionate prin detectarea mişcării. Se poate chiar regla nivelul de mişcare permis, astfel încât puteţi lăsa pisica să se plimbe prin casă, dar nu şi o persoană neavizată. Era nevoie însă şi de ceva programe care să permită utilizatorului să se şi distreze puţin cu camera Web. Aşa au apărut diversele jocuri dedicate acestui sector, jocuri nu foarte complexe dar destul de interesante.

Aşa cum poate că ţi-ai dat seama camerele Web pot deveni prieteni adevăraţi ai calculatorului tău. Nu ocupă spaţiu sub carcasă, arată destul de interesant pe birou sau agăţate de monitor, funcţionează numai când vrei tu, îţi aduc o mulţime de posibilităţi de utilizare, uneori chiar te pot distra cu ceva jocuri (mai ales atunci când nu vă merge conexiunea la InternetJ). Sună destul de bine. Şi dacă mai spunem că nici nu costă prea mult... E clar. Citeşte acest test de camere Web, compară rezultatele obţiunute de acestea în concursul nostru, mergi şi citeşte ceva sfaturi de cumpărare şi gata. Mai caută ceva bani... şi fuga la magazin. Şi vă mai zicem ceva. Sunt unele camere Web care permit utilizarea lor ca şi cameră foto digitală. Cu tot cu blitz, viewfinder şi LCD. Chiar şi cu card de memorie.

Ei? Ce zici de asta?

Sfaturi de cumpărare

Dacă te-ai hotărât să achiziţionezii o cameră Web trebuie să fi atent la câteva aspecte. Sigur că te poţi uita şi la preţJ. Primul pas pe care trebuie să îl faci este să zăboveşti ceva timp pe site-urile câtorva producători de astfel de echipamente. Nu ne gândim că nu ai acces la Internet pentru că altfel nu prea văd de ce cumperi o cameră Web. Fii foarte atent la rezoluţia suportată de cameră. Corelează această valoare cu numărul de frame-uri pe secundă suportat. De obicei sunt invers proporţionale. Trebuie să ştii însă că este nevoie de cel puţin 25 de fps (frame pe secundă) pentru ca o imagine să aibă aspectul de continuitate în faţa ochiului. Un frame reprezintă "o poză". Aspectul de continuitate este dat de derularea cât mai rapidă a acestor poze. Încercă deci să te orientezi spe o valoare de 25-30 fps. Nu te îndrepta neapărat spre o rezoluţie foarte mare. În general camerele Web sunt utilizate în ferestre. Nu este nevoie de o rezoluţie care să acopere tot ecranul.

Pe lângă rezoluţie şi număr de frame-uri pe secundă mai aruncă o privire la sistemul de lentile. Acesta de obicei nu oferă zoom optic (nu se justifică o astfel de investiţie la o cameră Web) dar poate aduce opţiunea de reglare a focusului. Dacă doreşti te poţi uita şi după alte câteva add-on-uri, nu neapărat necesare, cum ar fi led-ul de semnalare a acţiunii sau butonul de preluare a fotografiilor. Nu uita în ultimul rând de tipul de stativ oferit. În plus poţi să citeşti în fişa camerei şi pachetul de software cu care aceasta soseşte, unele progrămele fiind cu adevărat folositoare (metode de compresie şi zone de supraveghere). Dacă ai trecut prin toate aceste metode de filtrare şi ai rămas cu mai multe modele în listă poate că e momentul să alegi şi design-ul preferat. Nu uitaţi că biroul va găzdui camera şi nu o vei putea utiliza direct din sertar. După ce ai încheiat toţi aceşti paşi mai este nevoie doar de o căutare a modelelor rămase în discuţie pe site-urile magazinelor. Fă un compromis de costuri/garanţie/magazinul cel mai apropiat şi... gata! Nu te sfătuim neapărat să faci comanda online, chiar dacă există deja site-uri destul de bine puse la punct. Este mai bine să mergi acolo să vezi pe viu camera ce urmează să se stabilească lângă monitorul tău. Încă o dată: conexiunea la Internet poate reduce performanţele camerei. Deşi sfatul este cam lung credeţi-ne că nu este deloc complicat.

Cum am testat

Platforma de test utilizată a fost realizată pe un sistem cu placă de bază Epox 4PDA3i, cipset Intel 865PE (southbridge ICH5 USB 2.0), procesor Intel Pentium 4 3GHz/FSB 800MHz, 2x512MB DDR PC3200 (dual-channel), Hard Disk Seagate Barracuda 7200.7, 160GB, 7200rpm, 8MB buffer, SATA, placă video cipset FX5600. Ca program de test am utilizat Virtual DUB 1.5.3, în timpul unei capturi de imagine de 30 de secunde acesta relevând numărul total de frame-uri capturate, numărul total de frame-uri pierdute şi o medie a numărului de frame-uri pe secundă. Testele au fost rulate cu camera setată pe valoarea cea mai mare a rezoluţiei suportate. Ţinând cont de numărul total de frame-uri rulat, de cele capturate şi de cele pierdute, am obţinut un procentaj de eroare. După fiecare test a fost restaurată imaginea sistemului, pentru a nu apărea conflicte între drivere.

Cum am notat

Pentru evaluarea cât mai corectă a fiecărui model în parte, apelăm la o schemă de punctare bazată pe trei stâlpi de susţinere: performanţă, dotări şi preţ. Aprecierea de performanţă a inclus testele rulate, fiecare rezultat contribuind la scorul final, conform ponderilor din schema alăturată. Dotările s-au referit la capacitatea memoriei, prezenţa microfonului, prezenţa flash-ului, aplicaţiile software suplimentare, precum şi la garanţia acordată. Importanţa preţului este evidentă şi nu mai are nevoie de alte comentarii.

Glosar

API (Application Programming Interface) - interfaţă de programare standardizată care permite crearea unei aplicaţii fără a fi dependentă de dotarea hardware. Instrucţiunile astfel obţinute sunt prelucrate de către driverul dispozitivului hardware în mod specific. Anumite API-uri, cum ar fi DirectX şi OpenGL pot emula funcţii hardware pentru a avea siguranţa că aplicaţia software nu este dependentă de dotarea hardware.

Autofocus - sistem ce fixează claritatea obiectivului pe obiectul vizat.

Bit - (prescurtarea de la binary digit) reprezintă cea mai mică unitate de date dintr-un calculator. Un bit poate primi fie valoarea 0, fie valoarea 1.

Bit rate - cantitatea de informaţie (sau biţi) care este transferată într-o secundă (biţi pe secundă sau bps). MP3-ul face acest calcul în mii de biţi pe secundă (kbps). Cu cât această valoare este mai mare cu atât calitatea audio este mai bună.

Buffer - zonă de date utilizată atât de echipamentele hardware, cât şi de procesele software ce operează la viteze diferite şi respectă seturi diferite de priorităţi. Un buffer permite fiecărui echipament sau proces să opereze fără a se încurca reciproc. Pentru a fi eficient, dimensiunea şi modul de operare ale unui buffer trebuie bine gândite de către producător.

Byte - sau octet, este acea unitate de măsură a cantităţii de date, care este formată din opt biţi. Marea majoritate a calculatoarelor folosesc un octet pentru a reprezenta un caracter, cum ar fi o literă, o cifră sau un simbol special. Abrevierea folosită pentru a desemna un octet sau byte este "B" şi nu "b", care este abrevierea folosită pentru un bit. Foarte mulţi utilizatori fac această confuzie, ea putând fi întâlnită chiar şi în multe oferte ale firmelor de calculatoare de la noi.

CCD (Charge Coupled Device) - dispozitiv electronic de captare şi conversie a luminii (informaţie optică) în informaţie electronică.

CMOS (complementary metal-oxide semiconductor) - dispozitiv electronic de captare şi conversie a luminii (informaţie optică) în informaţie electronică.

Driver - software dedicat în exclusivitate comunicaţiei cu un anume echipament hardware. Fără drivere care să le controleze, toate subansamblele dintr-un PC ar fi complet inutile. Driverele sunt încărcate şi gestionate de sistemul de operare.

Frame - un frame (cadru) este o imagine fixă ce este afişată pe ecra-nul monitorului. După cum se ştie, mişcarea este simulată în cinematografie însă şi pe ecranul PC-ului prin afişarea cu viteză a unei succesiuni de imagini statice. Adaptorul video are rolul de a "picta" rând pe rând imagini statice pe care apoi le afişează pe monitor.

Flash (blitz) - dispozitiv electronic ce permite emiterea unei lumini cu o intensitate mare într-un timp scurt.

Interfaţă - se referă la conexiunea fizică dintre un periferic şi calculator (paralel, USB, infraroşu etc).

JPG - format de stocare pentru fişierele grafice, cu compresie variabilă a datelor dar cu pierdere de calitate.

LCD (Liquid Crystal Display)- ecran cu cristale lichide, utilizat în special la sistemele portabile, dar şi în cazul monitoarelor pentru desktop.

Macro - denumire generică pentru captarea imaginilor cu o distanţă de subiect foarte mică.

Trepied - accesoriu cu trei puncte de susţinere, utilizat în special pentru eliminarea efectului de tremurare a mâinii şi în realizarea fotografiilor cu tipi lungi de expunere.

USB (Universal Serial Bus) - interfaţă plug and play între calculator şi un alt echipament extern (imprimantă, scaner, aparat foto digital, tastatură, mouse...). Echipamentele care prezintă un port USB nu necesită o altă placă de extensie, rata de transfer acceptată fiind de 12 Mbps pentru standardul USB 1.1 şi de 480 Mbps pentru standrdul USB 2.0.

Vizor - dispozitiv optic sau electronic ce permite previzualizarea imaginii ce urmează a fi capturată.

Zoom digital - metodă electronică de zoom, realizată prin interpolare de pixeli învecinaţi.