PC MAGAZINE Iunie 2004
	[ Imprimare ]	Alegeti categoria Sisteme Componente Stocare Comunicatii Imprimare Imagine Divertisment Software

TESTE COMPARATIVE

Lasere pentru acasă

Ştefan Iliescu, Cristian Lăcraru

Noţiunea de imprimantă laser pentru acasă reprezenta în urmă cu nu mult timp un nonsens, motivul principal fiind legat de preţul de achiziţie. Scăderea preţului imprimantelor laser monocrom, mai ales în ultimul an, a determinat apariţia categoriei de imprimante dedicate special utilizatorilor casnici.

Fără intenţia de a pătrunde mult prea adânc în tehnologiile care stau la baza imprimantelor laser monocrom, vom puncta totuşi câteva caracteristici importante, esenţiale în procesul de luare a deciziei de cumpărare.

Viteza de tipărire

Spre deosebire de modelele cu jet de cerneală, în cazul imprimantelor laser viteza de tipărire reală se apropie foarte mult de cea specificată de producător. În unele cazuri, viteza specificată reprezintă viteza mecanismului de tractare a hârtiei, respectiv numărul de pagini goale pe care imprimanta este capabilă să le transporte într-un minut din tava de alimentare în tava de colectare. Însă această viteză nu implică timpul de prelucrare care apare în cazul job-urilor din viaţa reală.

Limbajele de tipărire

Cel mai răspândit limbaj în momentul de faţă este PCL (Printer Control Language), acesta fiind folosit iniţial în cazul imprimantelor matriciale. După ce a trecut printr-o lungă serie de îmbunătăţiri, limbajul PCL a ajuns la versiunea 6. Aceasta a fost introdusă în anul 1996 şi reprezintă un limbaj complet rescris. Orientarea pe lucrul cu obiecte a adus o îmbunătăţire a flexibilităţii şi o creştere semnificativă a vitezei de prelucrare a documentelor grafice.

Aparţinând companiei Adobe Systems, limbajul PostScript a fost introdus în anul 1985. Limbajul PostScript realizează o descriere a paginilor în mod vectorial, apoi trimite datele către imprimantă pentru a fi rasterizate (convertite în puncte). Ultima versiune de PostScript, a treia, include îmbunătăţiri semnificative aduse modulului de interpretare, acest lucru afectând în mod direct şi pozitiv calitatea, siguranţa, eficienţa şi productivitatea.

GDI (Graphical Device Interface) reprezintă o alternativă în faţa imprimantelor care folosesc PostScript sau PCL. Limbajul foloseşte resursele PC-ului pentru a efectua toate prelucrările asupra documentului ce urmează a fi tipărit sub mediul Windows, trimiţând apoi informaţia direct în format bitmap pentru a fi tipărită. În consecinţă, nu mai este nevoie de un procesor puternic şi multă memorie la nivelul imprimantei, acest fapt conducând la scăderea preţului de achiziţie.

Rezoluţia

Rezoluţia reprezintă numărul de puncte care pot fi tipărite pe o unitate de suprafaţă şi se exprimă în puncte pe inchi (dpi - dot per inch). Evident, cu cât rezoluţia este mai mare, cu atât calitatea imaginii tipărite va fi mai bună. În mod normal, rezoluţia folosită în cazul unei imprimante laser monocrom este 600dpi, însă pot exista anumite documente care să necesite 1200dpi. De asemenea, posibilitatea de a tipări la 300dpi poate constitui un avantaj

atunci când o serie de documente sunt tipărite sub formă de schiţe de lucru, realizându-se astfel economie de toner.

Interfaţa

Calea de comunicare dintre PC şi imprimantă reprezintă un element extrem de important atunci când timpul de aşteptare este preţios. Dacă foloseşti imprimanta pentru tipărirea documentelor contabile, existenţa unui port paralel reprezintă o necesitate. Posibilitatea de conectare în reţea devine obligatorie atunci când echipamentul urmează să fie folosit de mai mulţi utilizatori, din mai multe birouri eventual, în cadrul unei firme. Pentru cei care vor folosi imprimanta acasă sau într-un birou de două-trei persoane, conectarea USB este suficientă, cu condiţia ca în cazul partajării, sistemul pe care aceasta este instalată să fie pornit în permanenţă.

Mecanismul de manipulare a hârtiei

Alături de formatul maxim suportat un element important este constituit şi de varietatea tipurilor de media suportate de imprimantă (transparente, calc, plicuri, carton). Dacă urmează să foloseşti carton, verifică dacă modelul de imprimantă ales suportă astfel de mediu de tipărire.

Capacitatea de alimentare totală (care include tava standard, tava manuală, cât şi pe cele eventual opţional existente) este un alt element important, fiind recomandabilă o corelare a acesteia cu nevoile reale.

Memoria

Aşa cum spuneam, modelele care folosesc limbaj GDI nu necesită prea multă memorie, toată prelucrarea căzând în sarcina PC-ului. Celelalte modele, mai ales cele de reţea, folosite în paralel de mai mulţi utilizatori vor avea nevoie de o cantitate semnificativă de memorie instalată pentru a putea duce la bun sfârşit toate sarcinile primite.

Consumabilele

Este bine cunoscut faptul că, în cazul imprimantelor de orice fel, preţul de achiziţie este mai puţin important decât costurile de exploatare ulterioare. Costul pe pagină tipărită declarat de producător este un indiciu asupra preţului pe care va trebui să îl plăteşti pentru a folosi imprimanta, însă modul în care se calculează acest cost rămâne de multe ori învăluit în mister. Astfel, în afara costului pe pagină declarat poţi încerca să calculezi propriul cost pe pagină. Acesta trebuie să includă preţul tonerului, preţul hârtiei folosite şi, în unele cazuri, preţul unităţii fotoconductoare. Există modele la care unitatea fotoconductoare este inclusă în cartuşul de toner, astfel încât schimbarea cartuşului implică şi schimbarea acesteia. Alte modele, folosesc unitate fotoconductoare separată, aceasta trebuind să fie schimbată după un număr mai mare de pagini, dar implicând totuşi un cost suplimentar.

Este bine de verificat situaţia în care producătorul susţine că se poate atinge valoarea specificată pentru capacitatea de tipărire a cartuşului de toner. În general, numărul de pagini specificate se referă la folosirea unei rezoluţiie de 600dpi, la acoperire 5%, în timp ce utilizatorul s-ar putea să folosească foarte mult 1200dpi, la 35% acoperire, ceea ce va conduce la o scădere drastică a numărului real de pagini tipărite şi implicit la creşterea costului pe pagină. De exemplu, suita de documente folosită de noi în testarea imprimantelor, construită special pentru a simula cât mai realist tipul de documente folosite în lumea reală, foloseşte o acoperire medie de 9,14%. De aici rezultă că, în cazul unei folosiri normale a imprimantei, viaţa cartuşului de toner va ajunge la aproape jumătate din perioada specificată de producător.

De asemenea, pentru a obţine un cost şi mai apropiat de realitate este bine de ştiut că, în ciuda tuturor îmbunătăţirilor tehnologice aduse cartuşelor de toner, nu vei putea folosi chiar 100% din tonerul existent. Astfel, numărul de pagini estimate de producător va fi ceva mai mare faţă de cel real.

glosar

Banding - un artefact al gradaţiei de culoare apărut în imaginile digitale, acest aspect apărând în urma "spargerii" culorilor în blocuri mai mari aparţinând unei singure culori, reducându-se astfel aspectul de "smooth" al gradaţiei normale.

Buffer - zonă de memorie utilizată de imprimantă pentru a stoca datele sosite de la calculator cu un debit mai mare decât cel cu care poate lucra motorul intern al imprimantei. Acest fapt are ca efect un mai rapid acces la aplicaţiile de pe sistem.

Calibrare - acţiunea de ajustare a culorii unui echipament relativ la un altul, de exemplu a unui monitor cu imprimanta. Calibrarea se mai poate face şi prin ajustarea culorilor cu un prag deja stabilit, memorat anterior, de cele mai multe ori încă din fabrică.

Consumabile - accesoriile utilizate de imprimantă în timpul procesulului de tipărire a unui job: toner, cerneală, hârtie, etichete etc.

DPI (dot per inch) - măsură a rezoluţiei unei imprimante sau a unui monitor bazată pe densitatea de puncte, numărul de puncte pe unitatea de lungime (1 inch=2,54 cm). De exemplu majoritatea imprimantelor laser prezintă o rezoluţie de 300 dpi iar un monitor o rezoluţie de 72 dpi.

Driver - soft ce aduce control asupra unui echipament hardware, aşa cum sunt de exemplu imprimatele. Un driver funcţionează ca un convertor, ca un interpretor, asigurând o bună înţelegere a comenzilor trimise de utilizator din soft de către imprimantă.

Duplex - capacitatea unei imprimante de a tipări documente pe ambele feţe ale unei foi, fără a mai fi nevoie de intervenţia utilizatorului sau de comenzi auxiliare soft.

Memorie RAM - Random Acces Memory. Locul unde sunt stocate informaţii necesare sistemului de operare, aplicaţii sau date în uz, pentru un acces rapid al procesorului către acestea. Cu cât aplicaţiile date imprimantei spre tipărire sunt mai complexe cu atât creşte nevoia de memorie RAM.

Plug and Play (PnP) - este un standard dezvoltat de producătorul de software Microsoft pentru sistemul de operare Windows 95 şi cele care i-au urmat, care permite calculatorului ca la conectarea unui dispozitiv să-l recunoască. Sistemele de operare anterioare necesitau intervenţia utilizatorului care trebuia să specifice sistemului de operare că un nou dispozitiv a fost adăugat. Acest standard a fost înlocuit de către un standard industrial numit Universal Plug and Play (UPnP) care utilizează protocoalele Internet pentru recunoaşterea dispozitivelor introduse în sistem.

Port Paralel - interfaţă a calculatorului ce are ca rol realizarea unei conexiuni a acestuia cu un echipament extern, în cazul de faţă imprimanta. În modul de transmisie paralel datele sunt transmise pe opt biţi o dată prin intermediul a opt fire. Transferul de date paralele este mai rapid faţă de cel serial, dar este fiabil numai pentru o distanţă ce nu depăşeşte şase metri.

Port Serial - o interfaţă a calculatorului ce are ca rol realizarea unei conexiuni a acestuia cu un echipament extern, în cazul de faţă imprimanta. În modul de transmisie serial datele sunt transmise pe un bit o dată printr-un fir, dar pot fi transmise pe o distanţă mai mare, de şase metri sau chiar mai mult.

Rezoluţie - calitatea imaginii rezultată în urma tipării unui document. Măsurătoarea se face în general ţinând cont de dpi (numărul de puncte tipărite). Când este vorba de măsurarea rezoluţiei unei imagini halftone, măsurătoarea se mai poate face şi în lpi (linii pe unitatea de măsură). Cu cât există un număr mai mare de dpi sau lpi cu atât imaginea este de o calitatea mai bună.

Cum am notat

Pentru evaluarea cât mai corectă a fiecărui model în parte, apelăm la o schemă de punctare bazată pe trei stâlpi de susţinere: performanţă, dotări şi preţ. Aprecierea de performanţă a inclus testele rulate, fiecare rezultat contribuind la scorul final, conform ponderilor din schema alăturată. Dotările s-au referit la rezoluţiile disponibile, limbajele cunoscute, interfaţa folosită, diferitele opţiuni suplimentare, calitatea tipăririi, precum şi la garanţia oferită. Importanţa preţului este evidentă şi nu mai are nevoie de alte comentarii.

Cum am testat

Testarea s-a efectuat folosind fişiere de test de dimensiuni şi cu conţinut tipic aplicaţiilor uzuale, pentru a reprezenta performanţa în condiţii normale de exploatare.

În graficele cu testele de performanţă am prezentat datele ca pagini efective A4 pe minut. Acest număr a fost calculat bazat pe un timp important pentru utilizatorul final, acela scurs din momentul apăsării pe butonul OK din fereastra de tipărire, până la căderea ultimei foi tipărite în tavă. În acest timp este inclus şi timpul de latenţă necesar pentru pornirea imprimării efective.

Pentru a asigura condiţii egale de testare, a fost folosit acelaşi sistem de test: placă de bază Epox 4PDA3i, cipset Intel 865PE (southbrige ICH5 USB 2.0), procesor Intel Pentium 4 3GHz/FSB800 MHz, 2x512MB DDR PC 3200 (dual-channel), Hard Disk Seagate Barracuda 7200.7, 160GB, 7200rpm, 8MB buffer, SATA, placă video cipset FX5600. Sistemul de operare utilizat a fost Windows XP Professional, pentru fiecare imprimantă folosindu-se aceeaşi imagine a sistemului de operare la care au fost instalate driverele oferite împreună cu imprimanta de către producător. Rezoluţia folosită a fost de 600dpi, în setările sugerate implicit de driver.

Testul de 12 pagini text neformatat în Microsoft Word ne-a ajutat să punem în evidenţă viteza susţinută de imprimare a motorului, în timp ce testul de 12 pagini text şi grafică a pus în valoare puterea de rasterizare. Prin măsurarea timpilor de tipărire dintre două pagini consecutive (text neformatat) am putut verifica viteza specificată de fiecare producător.

Testul de o pagină în Microsoft Excel a fost constituit de un tabel simplu şi a avut ca rol punerea în evidenţă a timpului iniţial de latenţă. Cel de-al doilea test, în care trebuiau tipărite trei pagini de grafice, au avut ca prim scop surprinderea vitezei de rasterizare a graficii vectoriale.

Testul de patru pagini în Microsoft PowerPoint a solicitat la maxim capacitatea de rasterizare a imprimantelor. În acest test, au fost net avantajate imprimantele cu un driver eficient, procesor rapid şi memorie suficientă.

În ultimul test de performanţă imprimantele au fost solicitate să tipărească un document Adobe Acrobat 5 de patru pagini, apelându-se la capacitatea driverului de a lucra cu aplicaţia şi procesorul imprimantei.