PC MAGAZINE AUGUST 2001
	Imprimare	Alegeti categoria Sisteme Componente Stocare Comunicatii Imprimare Imagine Divertisment Software

TESTE COMPARATIVE
[ sumarul caracteristicilor ] [ teste de performanţă ] [ cost declarat pe pagină ]

Arta tipăririi - 14 imprimante cu jet de cerneală

Ştefan Iliescu
Şerban Păduroiu

Chiar dacă au apărut înainte de 1980, imprimantele cu jet de cerneală au cunoscut adevărata popularitate abia în anii '90, odată cu scăderea dramatică a preţurilor, datorată dezvoltării tehnologice.

Încă din start, principalul avantaj al imprimantelor cu jet de cerneală în faţa celor laser a fost constituit de capacitatea de a reproduce imagini color de calitate, ceea ce le-a transformat într-o alegere preferată a utilizatorilor individuali. Începând cu mijlocul anilor '90, când preţurile imprimantelor laser color au scăzut simţitor, alegerea nu a mai fost atât de simplă, însă imprimantele cu jet de cerneală rămân favorite la capitolul calitate fotografică. Dezavantajul principal al imprimantelor cu jet de cerneală este că, în ciuda preţului de achiziţie de câteva ori mai mic decât al celor laser, costurile de întreţinere rămân mult mai ridicate. Cartuşele de cerneală necesită înlocuirea mult mai frecvent, iar pentru a obţine rezultate optime este nevoie de hârtie specială, evident mai scumpă. Dacă discutăm în termeni de cost pe pagină, tipărirea cu o imprimantă cu jet de cerneală costă de aproape zece ori mai mult decât tipărirea cu o imprimantă laser.

Cum lucrează o imprimantă cu jet de cerneală

Ca şi tipărirea laser, tipărirea cu jet de cerneală este o tehnologie fără contact fizic între mecanismul de tipărire şi suportul de scriere. Cerneala este expulzată prin intermediul duzelor de pe capul de scriere, în timp ce acesta este plimbat deasupra suprafeţei de scriere. Capul de scriere este deplasat pe lăţimea colii de hârtie de la stânga la dreapta, în timp ce hârtia este deplasată pe lungimea ei de către mecanismul de prindere. După ce este tipărită o fâşie din imagine, ansamblul se repoziţionează pentru scrierea unei noi fâşii. Pentru a mări viteza de tipărire, la o trecere a capului de scriere nu este tipărit un singur rând de pixeli, ci o bandă cu o lăţime de câţiva pixeli.

Există mai multe tehnologii de tipărire inkjet, dar cea mai utilizată este "drop on demand". Tipărirea se face prin expulzarea unor picături foarte fine de cerneală pe suprafaţa de hârtie, prin intermediul unor duze, cu o frecvenţă de aproximativ 5.000 de picături pe secundă. Cantitatea de cerneală folosită este determinată de către driverul software, prin intermediul căruia se stabilesc toţi parametrii calitativi ai documentului tipărit. Duzele folosite sunt de grosimea unui fir de păr (aproximativ 70 de microni), iar în cazul modelelor mai vechi acestea se înfundau destul de des, însă la imprimantele din generaţiile noi această problemă aproape a dispărut.

Tehnologia termică

Majoritatea imprimantelor cu jet de cerneală folosesc tehnologia de tipărire termică, situaţie în care căldura este folosită pentru a determina expulzarea picăturilor de cerneală către coala de hârtie. Această tehnologie implică şi anumite limitări, cea mai importantă fiind reprezentată de faptul că cerneala folosită trebuie să fie rezistentă la căldură. Utilizarea căldurii în procesul de tipărire conduce la necesitatea unui timp suplimentar acordat răcirii, rezultând scăderea vitezei de tipărire.

Tehnologia piezo-electrică

Tehnologia proprietară Epson foloseşte un piezo-cristal (piezo provine din termenul grecesc piezein, care înseamnă a presa, a stoarce), care se află pe spatele rezervorului de cerneală. Modul de funcţionare al piezo-cristalului constă în producerea de vibraţii atunci când se aplică un curent electric, această vibraţie determinând expulzarea unei picături de cerneală prin intermediul unei duze. Metoda piezo-electrică prezintă câteva avantaje. Procesul permite un control mult mai riguros al formei şi dimensiunii picăturii de cerneală. Vibraţiile foarte fine ale cristalului permit obţinerea unor picături de dimensiuni extrem de mici şi permite creşterea densităţii duzelor. De asemenea, spre deosebire de tehnologia termică, cerneala nu necesită încălzire şi răcire la fiecare ciclu de tipărire. Acest fapt duce la scăderea timpului de tipărire, iar cerneala folosită poate fi optimizată din punctul de vedere al proprietăţilor de absorbţie.

Crearea culorilor

Obţinerea unor culori cât mai apropiate de realitate a reprezentat unul din principalele obiective ale studiilor desfăşurate în domeniul imprimantelor. La fel ca şi în cazul monitoarelor, imprimantele folosesc culorile primare pentru a crea, în funcţie de variaţiile cantitative şi de poziţionarea punctelor de culoare, diferite nuanţe. Diferenţa dintre monitoare şi imprimante constă în faptul că în timp ce monitoarele reprezintă o sursă de lumină, rezultatul tipăririi pe hârtie este observat prin reflectarea luminii. Deci, monitoarele folosesc cele trei culori primare: roşu, verde şi albastru (RGB - Red, Green, Blue), în timp ce imprimantele folosesc spaţiul de culoare: cyan, magenta şi galben (CMY).

Reproducerea pe imprimantă a culorilor afişate pe ecranul monitorului este de asemenea un punct important de cercetare. Culorile variază de la un monitor la altul, iar nuanţele obţinute la tipărire nu se potrivesc de fiecare dată cu ceea ce este afişat pe ecran. Culoarea generată de imprimantă depinde de sistemul de culori folosit de modelul respectiv şi nu de culorile afişate pe ecran. Producătorii de imprimante au investit sume importane în găsirea unor soluţii pentru calibrarea ansamblului de culoare format din monitor, imprimantă şi scaner.

Foarte multe imprimante ieftine permit instalarea unui singur cartuş de cerneală. Puteţi astfel instala fie un cartuş de cerneală neagră, fie unul color. De fiecare dată când doriţi să treceţi de la tipărirea cu negru la color, va trebui să schimbaţi cartuşele între ele. Dacă folosiţi cartuşul color pentru tipărirea unor documente alb-negru, în zonele de negru acesta va fi obţinut prin combinarea celor trei culori, rezultând în general un verde închis sau un gri intens.

Calitatea tipăririi

Cele două caracteristici determinante ale calităţii tipăririi color sunt rezoluţia, măsurată în puncte per inch (dpi - dots per inch) şi numărul de culori. În general, cu cât este mai mare rezoluţia şi numărul de culori cu atât vom obţine o calitate mai bună a tipăririi.

În practică, majoritatea imprimantelor optează fie pentru o rezoluţie crescută, fie pentru un număr mare de culori. Cea mai bună soluţie diferă în funcţie de nevoile utilizatorului. De exemplu, profesioniştii artei fotografice vor prefera o imprimantă care să suporte un număr crescut de nivele de culoare, în timp ce utilizatorii de birou vor opta pentru o rezoluţie care să le permită obţinerea unui text curat şi a unor imagini de calitate.
Consumabilele

Indiferent de tehnologia folosită în procesul de tipărire, produsul final constă într-o foaie de hârtie pe care s-a aplicat o cantitate de cerneală, astfel încât cele două elemente sunt determinante atunci când luăm în considerare obţinerea unor rezultate de calitate. Calitatea tipăririi cu imprimantele cu jet de cerneală poate varia de la slab, cu dâre orizontale şi culori şterse, până la excelent sau calitate cu adevărat fotografică.

Imprimantele cu jet folosesc două tipuri de cerneală: unul este absorbit mai bine de suportul de tipărire, dar necesită un timp mai mare de uscare, în timp ce al doilea tip se usucă foarte rapid, de până la 100 de ori mai repede. Primul tip este preferat în general în cazul tipăririi monocrome, iar al doilea este recomandat pentru tipărirea color. Datorită suprapunerii diferitelor culori, este necesar ca acestea să se poată usca foarte rapid, pentru a evita amestecarea.
Majoritatea modelelor din generaţiile de ultimă oră utilizează tipuri speciale de hârtie, pentru a putea obţine rezultatele cele mai bune, costurile fiind însă pe măsură. Unul din scopurile principale ale producătorilor este de a realiza imprimante capabile să tipărească pe orice tip de hârtie, acesta fiind şi motivul pentru care testele se realizează pe hârtie normală, de copiator.

Costul total al tipăririi

Odată cu procesul de dezvoltare a tehnologiilor de tipărire cu cerneală, imprimantele cu jet de cerneală au parcurs mai multe etape. Iniţial, toate imprimantele cu jet de cerneală foloseau doar cerneală neagră, scăderea costurilor ducând, în timp, la introducerea culorilor. A doua etapă a fost reprezentată de îmbunătăţirile aduse din punct de vedere calitativ, un pas important fiind apariţia imprimantelor foto. Astăzi, majoritatea imprimantelor disponibile pe piaţă oferă facilităţi de tipărire foto.

Dar în afară de performaţe, atunci când achiziţionaţi o imprimantă cu jet de cerneală, trebuie să ţineţi cont de un aspect chiar mai important: costurile totale de utilizare. Dacă aruncăm o privire asupra costurilor pe care le implică folosirea imprimantei de-a lungul unei anumite perioade de timp, vom putea face câteva observaţii extrem de interesante. De exemplu, aveţi de ales între două modele: primul costă 100 de dolari, iar al doilea 200 de dolari, dar costurile de tipărire pe pagină pentru imprimanta mai ieftină sunt de 20 de cenţi, faţă de numai 10 cenţi în cazul imprimantei mai scumpe. Dacă presupunem că veţi tipări în medie 20 de pagini pe zi, timp de 5 zile pe săptămână, rezultă un număr de 5200 de pagini într-un an. La o utilizare a imprimantei de trei ani, numărul total de pagini tipărite va fi de 15.600. Această valoare se traduce în termeni de costuri de utilizare în 1560 de dolari pentru imprimanta mai scumpă şi în 3120 de dolari pentru imprimanta mai ieftină. În acest caz, puteţi constata cum diferenţa de 100 de dolari la achiziţie se transformă într-o pierdere mult mai importantă pe termen lung.

Sigur că aici am luat în calcul costurile pe pagină declarate de producători, la o acoperire de 5%. În activitatea de zi cu zi, documentele tipărite vor varia atât ca acoperire, cât şi calitativ, deci valorile de mai sus sunt aproximative. Pentru a obţine o evaluare şi mai exactă, se pot lua în calcul şi costurile hârtiei folosite, mai ales în cazul în care veţi folosi hârtie specială.

Ce găsim pe piaţă

În momentul în care am lansat acest test, ne-am hotărât asupra a trei categorii de interes pentru imprimante cu jet de cerneală, pe piaţa noastră: imprimante pentru acasă, imprimante de birou şi imprimante foto. Deşi pe pieţele externe pragul de preţ între imprimantele pentru acasă şi imprimantele de birou se situează undeva în jurul a 150 de dolari, puterea de cumpărare scăzută a utilizatorului român se pare că a stabilit acest prag la 100 de dolari, multe dintre modelele de sub 100 de dolari fiind folosite cu succes în cadrul multor firme.

Chiar dacă pe piaţa mondială există mulţi producători de imprimante inkjet care nu sunt reprezentaţi în România, oferta disponibilă este destul de variată pentru a putea face faţă tuturor necesităţilor, principalii producători fiind prezenţi şi în testul nostru.

Atunci când vă hotărâţi să cumpăraţi o imprimantă inkjet, încercaţi să faceţi o evaluare a ofertei, înainte de a lua o decizie. Foarte mulţi se decid asupra unei imprimante pentru simplul motiv că vecinul foloseşte acelaşi model, fără a lua în considerare că poate pe piaţă au apărut şi alte oferte, sau pur şi simplu, nevoile vecinului s-ar putea să nu fie aceleaşi cu ale sale. Dacă aveţi acces la internet, căutaţi cât mai multe informaţii şi prezentări ale modelului ales, încercând să aflaţi şi părerea celor care utilizează modelul dorit de dumneavoastră, nu numai informaţiile oferite de producător. Un aspect extrem de important, pe care nu trebuie să îl ignoraţi, chiar dacă vânzătorul încearcă să sară peste această etapă, este o demonstraţie pe viu la magazinul de la care doriţi să cumpăraţi imprimanta. Astfel veţi avea ocazia să observaţi dacă specificaţiile prezentate se apropie de realitate sau nu.

Una din cele mai des întâlnite confuzii se referă la viteza de tipărire. Atunci când producătorul specifică o viteză de tipărire de "X" pagini pe minut, acesta se referă la capacitatea de prelucrare a motorului imprimantei, sau la viteza cu care mecanismul intern poate transporta foaia de hârtie din tava de alimentare, în cea de colectare. În realitate, ineficacitatea driverului, procesarea imaginilor complexe, timpul de încălzire a cernelei şi alte cauze externe duc la diminuarea substanţială a valorilor prezentate de producător.

Alegerea redacţiei

Un test de imprimante inkjet este o întreprindere temerară, având în vedere că procesul de evaluare nu implică doar nişte valori măsurabile, cum ar fi viteza de tipărire, ci înseamnă şi combinarea acestor valori cu evaluarea calitativă a documentelor obţinute. Iar cum diferenţele încep să fie din ce în ce mai greu sesizabile, procesul de alegere a fost substanţial îngreunat. O precizare pe care o facem la fiecare test, dar cu atât mai mult în cazul testului de faţă: alegerea redacţiei reprezintă o apreciere a redactorilor care au realizat testul, atât în urma rezultatelor, cât şi pe baza impresiei generale create în timpul desfăşurării testului. Alegerea dumneavoastră, aşa cum am spus şi în introducere, trebuie să ţină seama strict de necesităţile personale, sau ale grupului care urmează să utilizeze imprimanta.

La categoria imprimantelor pentru acasă, Epson Stylus Color 685 a reuşit să se impună, atât prin câştigarea tuturor testelor de viteză, cât şi prin calitatea documentelor tipărite. Cu o viteză medie cu aproape 30% mai mare decât principalele contracandidate, HP DeskJet 840C şi Lexmark Z33, şi un cost pe pagină declarat sensibil apropiat de costurile oferite de DeskJet 840C, se poate spune că Stylus Color 685 s-a mişcat repede şi bine, depăşind prin câteva rezultate chiar unele modele de la clasa superioară.

Categoria imprimantelor de birou a fost cel mai bine reprezentată, cei 7 competitorii oferind diferite avantaje, fiecare destul de atractiv în felul său. Imprimantele Canon S400 şi S600 impresionează prin costurile foarte scăzute de tipărire, mai ales prin cel pentru color, dar au fost depăşite de competitori la capitolele viteză şi calitate. La capitolul viteză, cu excepţia testului de 12 pagini de text neformatat, în mod economic, care a fost câştigat de HP DeskJet 990cxi, toate celelalte teste, atât în mod economic, cât şi în mod normal au fost adjudecate în mod egal de Epson Stylus Color 980 şi Lexmark J110. Prima dintre imprimante a câştigat detaşat testele de text şi poze, cele mai apropiate de documentele tipărite zilnic la birou, şi are avantajul preţului mult mai mic de achiziţie. Cea de a doua a obţinut cele mai bune rezultate medii, ceea ce arată un mare potenţial în cadrul birourilor unde se folosesc tipuri variate de documente. Al doilea avantaj al modelului Lexmark J110 este cel mai mic preţ pe pagină pentru negru. Cartuşele de cerneală necesită schimbarea mult mai rar, datorită numărului mare de pagini care pot fi tipărite cu un cartuş, având şi marele avantaj al separării integrale a cartuşelor. Aparentul dezavantaj al lui Lexmark J110 este preţul mare de achiziţie, comparabil cu un laser de început de gamă. Ambele modele s-au detaşat din punctul de vedere al performanţelor, determinându-ne să le acordăm ambelor alegerea noastră.

Prezenţa a doar două modele foto în test ne-a împiedicat să acordăm alegerea redacţiei pentru această categorie. Merită menţionat că modelul Epson Stylus Photo 890 beneficiază de un preţ sensibil mai mic de achiziţie decât HP Photosmart 1218, calitatea imaginii de test fiind superioară modelului HP. La capitolul costuri de tipărire Photosmart 1218 este capabilă de a recupera pe termen lung diferenţele de preţ iniţiale.

Cum am testat

Testele au fost desfăşurate în laboratorul PC Magazine Romania folosindu-se acelaşi sistem de test, pentru a asigura condiţii identice tuturor participanţilor.

Prin amabilitatea firmei Intel am avut posibilitatea să utilizăm în sistemul de test o placă de bază Intel D850GB dotată cu un procesor Intel Pentium 4 la 1,5 GHz şi 256 MB memorie RDRAM PC800. În plus, s-a mai folosit un disc hard Quantum Fireball PlusAS 20,5GB, placă video nVidia GeForce2 Pro cu 64MB. În cazul imprimantelor pentru acasă, am folosit sistemul de operare Windows 98SE, iar pentru celelalte Windows 2000 Professional cu Service Pack 2. Driverele utilizate au fost cele sosite împreună cu imprimantele, iar conectarea s-a realizat pe portul USB, singura excepţie fiind imprimanta Apollo P-2200, care nu a beneficiat decât de port paralel. Fiecare imprimantă a fost calibrată după instalare. Viteza de tipărire este exprimată în pagini pe minut şi a fost măsurată din momentul comenzii de tipărire şi până la eliberarea ultimei coli de hârtie tipărite.

Testele folosite au constat din documente create cu ajutorul principalelor pachete Microsoft Office 2000: Excel 2000, PowerPoint 2000 şi Word 2000. Testele realizate în Excel au constat dintr-o foaie de calcul cu text şi un document de 3 pagini cu grafice complexe. Documentul PowerPoint a fost compus din 4 pagini de prezentare în care se puteau urmări atât calitatea culorilor, cât şi fineţea reprezentării grafice. Ultimele două teste, realizate în Word, au constat din două documente de câte 12 pagini, primul fiind un text neformatat, iar al doilea conţinând o serie de imagini inserate, pentru testarea capabilităţilor de prelucrare. Toate aceste teste au fost rulate atât în modul economic, pentru obţinerea vitezei maxime de tipărire, cât şi în modul implicit în care este setată imprimanta, pentru verificarea calităţii în condiţii normale. Hârtia folosită pentru aceste teste a fost hârtie normală de copiator (80 g/m2).
Pentru testarea calităţii fotografice am folosit o imagine de test creată special pentru laboratoarele PC Magazine USA. Am ales setările de calitate maxime, iar hârtia folosită a fost cea furnizată de producător pentru obţinerea celor mai bune rezultate posibile.

Glosar de termeni

Conectare: se referă la modul în care se realizează comunicarea între imprimantă şi sistemul pe care este instalată. Până nu demult, majoritatea imprimantelor beneficiau doar de interfaţă paralelă. Imprimantele din generaţiile noi sunt dotate cu interfaţă USB (Universal Serial Bus), care oferă o viteză superioară de transmisie a datelor. Porturile pentru comunicare în infraroşu permit conectarea imprimantei la echipamente portabile, oferind viteze de transmisie a datelor de până la 4 Mbps. Ca opţiune la variantele standard, modelele noi oferă posibilitatea adăugării unei interfeţe Ethernet, pentru conectarea în reţea.

Consumabile: cartuşele de cerneală folosite de imprimantele cu jet de cerneală reprezintă principala categorie de consumabile. Doi dintre cei mai importanţi factori de care trebuie să ţinem seama, atunci când alegem o imprimantă cu jet de cerneală, sunt preţul şi capacitatea de tipărire a cartuşelor. Aceste două elemente vă sunt de ajutor pentru determinarea costului pentru fiecare pagină tipărită.

Dot per inch (dpi): unitatea de măsură pentru rezoluţia imaginii; reprezintă numărul de puncte pe unitatea de lungime.

Driver: aplicaţia software care permite imprimantei să comunice cu sistemul de operare pe care este instalată. Driverul imprimantei vă oferă posibilitatea de a alege parametrii de tipărire.

Duplex: capacitatea unei imprimante de a tipări pe ambele feţe ale foii de hârtie.

Interfaţă: se referă la conexiunea fizică dintre imprimantă şi calculator (paralel, USB, infraroşu etc).
Pagini pe minut (ppm): unitatea de măsură a vitezei de tipărire. Aceasta poate varia în funcţie de complexitatea documentului tipărit, de cantitatea de culoare folosită şi de calitatea dorită.

Pagini pe lună (ciclu lunar): indică volumul lunar maxim de tipărire recomandat de producător.

Suport de tipărire (uzual hârtie): calitatea documentelor tipărite este determinată atât de cantitatea de cerneală folosită, ca şi de calitatea hârtiei. Pentru a obţine cele mai bune rezultate, în special când vorbim de imprimante cu jet de cerneală, utilizarea celui mai bun suport de tipărire indicat de producător este cea mai bună soluţie.

USB (Universal Serial Bus): echipamentele conectate pe port USB pot comunica la viteze de până la 100 de ori mai mari, decât echipamentele conectate pe paralel. Conectarea la portul USB se face în timpul funcţionării, nefiind necesară repornirea sistemului.