Agora
Media
Libraria Byblos



AgoraNews  





PC Magazine Ro  




NET Report   




Ginfo   




agora ON line   





PC Concrete   





Liste de discuții   




Cartea de oaspeți   




Mesaje   





Agora   





Clic aici
PC Magazine





Comentarii și interviuri - PC Magazine Romania, August 2004


Inteligența artificială are sau avea în copilăria sa ca obiect construirea unor programe sau dispozitive care să mimeze comportamentul uman.


Irina Athanasiu
Profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare, Universitatea "Politehnica" București.

Text de vacanță

Irina Athanasiu

M-a întrebat cineva de curând ce părere am despre ideea de a face o analogie între creier și calculator, respectiv între suflet și program. Ideea nu mi-a plăcut de loc, știind eu cam ce este un calculator și cam ce înseamnă un program (fără să știu despre creier mai mult decât că sunt un utilizator modest al posibilităților sale). Prima reacție pleacă dintr-un sentiment de superioritate - orice calculator și orice program nu conține decât ceea ce s-au gândit oamenii să pună în ele, nimic altceva. Dar dacă tot se discută subiectul...

Dacă analogia este la nivel "poetic", răspunsul este - de ce nu? Există programe care reușesc să joace șah la nivelul campionilor mondiali. Putem deduce de aici o echivalență între calculator și creierul uman?

Cei din calculatoare au pentru calculator o altă analogie - Mașina Turing. Mașină Turing este un model matematic care descrie un dispozitiv ce execută niște operații foarte simple. Există ipoteza conform căreia pentru orice algoritm se poate construi o mașină Turing care să îl execute. Este numai o ipoteză și nu se pune problema demonstrării veridicității sale pentru că termenii algoritm și model matematic provin din zone diferite de discurs. Revenind la calculator și program, un program este o expresie a unui algoritm, o expresie pe care calculatorul o poate executa. Așa apare echivalența conceptuală dintre mașina Turing și calculator. Această echivalență este valabilă numai din punct de vedere al puterii de calcul. Apar două diferențe majore: mașina Turing operează cu o memorie infinită și fără limită de timp.

Chiar dacă facem abstracție de aceste aspecte, există o diferență evidentă între ce face mintea omenească și ce face o mașină Turing. Mintea omenească ia decizii conform voinței proprii. O mașină Turing o să execute ceea ce a fost programată să facă.

Toate modelele de calcul care au echivalent în calculatoarele actuale se bazează pe reprezentări finite și sunt de aceeași putere cu mașina Turing. O compunere a unui număr infinit de mașini Turing ar putea schimba clasa modelelor de calcul de care vorbim. Cândva când o să existe calculatoare moleculare sau calculatoare bazate pe ADN1, adică atunci când vor exista foarte multe unități de prelucrare lucrând în paralel s-ar putea să avem ceva care să se apropie de o aproximație a infinitului (formulare de inginer), poate că vom avea o altă organizare de calculator care să ofere o altă putere de calcul. Poate că atunci analogia dintre creier și un calculator ar putea să fie mai plauzibilă.

Inteligența artificială are sau avea în copilăria sa ca obiect construirea unor programe sau dispozitive care să mimeze comportamentul uman. Este o distanță mare de la a mima ceva până la a fi echivalent. Sunt convinsă că pentru cei care proiectează avioane studiul aripilor și zborurilor unei musculițe este foarte util. Se pot prelua idei care să conducă la perfecționări importante. Există o serie de modele de calcul inspirate din modele ale lumii naturale - rețele neurale, algoritmi genetici. Permit rezolvări "altfel" decât în modelul clasic, dar nu schimbă clasa problemelor rezolvabile, adică tot despre mașina Turing vorbim.

Pentru cei din "afara" domeniului multe lucruri par magice, un exemplu foarte vechi este programul Eliza2. Este un program care poartă o conversație mimând modul de a discuta cu un pacient al unui psihiatru. Programul constă din generarea aleatoare a unor întrebări tipice și o aplicare a unor reguli, alese tot aleator, de rescriere a răspunsurilor pacienților. Din punct de vedere programare este un exercițiu foarte simplu. Dar rezultatul este spectaculos. Între timp lucrurile au evoluat, au apărut succese importante, dar suntem încă foarte departe de roboții inteligenți promiși de SF.

Cât despre suflet, acest subiect cred că este de neatins într-o discuție despre calculatoare. Și sper să rămână așa. Nu îmi doresc să apuc ziua în care cineva să poată să își încarce dimineață sufletul numărul 5.436 pentru că trebuie să concedieze un subordonat iar spre seară să își încarce sufletul numărul 7 pentru că se întâlnește cu iubita sa.

1 DNA Computing, New Computing Paradigms, Paun, Gheorghe, Rozenberg, Grzegorz, Salomaa, Arto

2 Weizenbaum, J. 1966. ELIZA - A computer program for the study of natural language communication between man and machine. Communications of the ACM 9(1):36-45.


PC Magazine Ro | CD ROM | Redactia | Abonamente | CautareArhive

Copyright © 1999-2004 Agora Media.

[email protected]

LG - LifeŽs Good

www.agora.ro

deltafri

www.agora.ro

www.agora.ro

www.agora.ro