Agora
Media
Libraria Byblos



AgoraNews  





PC Magazine Ro  




NET Report   




Ginfo   




agora ON line   





PC Concrete   





Liste de discuţii   




Cartea de oaspeţi   




Mesaje   





Agora   





Clic aici
PC Magazine





Comentarii şi interviuri - PC Magazine Romania, August 2004


Inteligenţa artificială are sau avea în copilăria sa ca obiect construirea unor programe sau dispozitive care să mimeze comportamentul uman.


Irina Athanasiu
Profesor la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Universitatea "Politehnica" Bucureşti.

Text de vacanţă

Irina Athanasiu

M-a întrebat cineva de curând ce părere am despre ideea de a face o analogie între creier şi calculator, respectiv între suflet şi program. Ideea nu mi-a plăcut de loc, ştiind eu cam ce este un calculator şi cam ce înseamnă un program (fără să ştiu despre creier mai mult decât că sunt un utilizator modest al posibilităţilor sale). Prima reacţie pleacă dintr-un sentiment de superioritate - orice calculator şi orice program nu conţine decât ceea ce s-au gândit oamenii să pună în ele, nimic altceva. Dar dacă tot se discută subiectul...

Dacă analogia este la nivel "poetic", răspunsul este - de ce nu? Există programe care reuşesc să joace şah la nivelul campionilor mondiali. Putem deduce de aici o echivalenţă între calculator şi creierul uman?

Cei din calculatoare au pentru calculator o altă analogie - Maşina Turing. Maşină Turing este un model matematic care descrie un dispozitiv ce execută nişte operaţii foarte simple. Există ipoteza conform căreia pentru orice algoritm se poate construi o maşină Turing care să îl execute. Este numai o ipoteză şi nu se pune problema demonstrării veridicităţii sale pentru că termenii algoritm şi model matematic provin din zone diferite de discurs. Revenind la calculator şi program, un program este o expresie a unui algoritm, o expresie pe care calculatorul o poate executa. Aşa apare echivalenţa conceptuală dintre maşina Turing şi calculator. Această echivalenţă este valabilă numai din punct de vedere al puterii de calcul. Apar două diferenţe majore: maşina Turing operează cu o memorie infinită şi fără limită de timp.

Chiar dacă facem abstracţie de aceste aspecte, există o diferenţă evidentă între ce face mintea omenească şi ce face o maşină Turing. Mintea omenească ia decizii conform voinţei proprii. O maşină Turing o să execute ceea ce a fost programată să facă.

Toate modelele de calcul care au echivalent în calculatoarele actuale se bazează pe reprezentări finite şi sunt de aceeaşi putere cu maşina Turing. O compunere a unui număr infinit de maşini Turing ar putea schimba clasa modelelor de calcul de care vorbim. Cândva când o să existe calculatoare moleculare sau calculatoare bazate pe ADN1, adică atunci când vor exista foarte multe unităţi de prelucrare lucrând în paralel s-ar putea să avem ceva care să se apropie de o aproximaţie a infinitului (formulare de inginer), poate că vom avea o altă organizare de calculator care să ofere o altă putere de calcul. Poate că atunci analogia dintre creier şi un calculator ar putea să fie mai plauzibilă.

Inteligenţa artificială are sau avea în copilăria sa ca obiect construirea unor programe sau dispozitive care să mimeze comportamentul uman. Este o distanţă mare de la a mima ceva până la a fi echivalent. Sunt convinsă că pentru cei care proiectează avioane studiul aripilor şi zborurilor unei musculiţe este foarte util. Se pot prelua idei care să conducă la perfecţionări importante. Există o serie de modele de calcul inspirate din modele ale lumii naturale - reţele neurale, algoritmi genetici. Permit rezolvări "altfel" decât în modelul clasic, dar nu schimbă clasa problemelor rezolvabile, adică tot despre maşina Turing vorbim.

Pentru cei din "afara" domeniului multe lucruri par magice, un exemplu foarte vechi este programul Eliza2. Este un program care poartă o conversaţie mimând modul de a discuta cu un pacient al unui psihiatru. Programul constă din generarea aleatoare a unor întrebări tipice şi o aplicare a unor reguli, alese tot aleator, de rescriere a răspunsurilor pacienţilor. Din punct de vedere programare este un exerciţiu foarte simplu. Dar rezultatul este spectaculos. Între timp lucrurile au evoluat, au apărut succese importante, dar suntem încă foarte departe de roboţii inteligenţi promişi de SF.

Cât despre suflet, acest subiect cred că este de neatins într-o discuţie despre calculatoare. Şi sper să rămână aşa. Nu îmi doresc să apuc ziua în care cineva să poată să îşi încarce dimineaţă sufletul numărul 5.436 pentru că trebuie să concedieze un subordonat iar spre seară să îşi încarce sufletul numărul 7 pentru că se întâlneşte cu iubita sa.

1 DNA Computing, New Computing Paradigms, Paun, Gheorghe, Rozenberg, Grzegorz, Salomaa, Arto

2 Weizenbaum, J. 1966. ELIZA - A computer program for the study of natural language communication between man and machine. Communications of the ACM 9(1):36-45.


PC Magazine Ro | CD ROM | Redactia | Abonamente | CautareArhive

Copyright © 1999-2004 Agora Media.

webmaster@pcmagazine.ro

LG - Life´s Good

www.agora.ro

deltafri

www.agora.ro

www.agora.ro

www.agora.ro