Comentarii şi interviuri - PC Magazine Romania, Mai 2004

Mircea Sârbu
Director al firmei IntraWeb Software şi columnist al revistei PC Magazine România.

Spiritul inovaţiei

Mircea Sârbu

Îmi cer scuze că abuzez de limba engleză, dar o fac numai şi numai pentru a mă asigura că voi transmite cititorului cu maximă fidelitate fraza următoare:

A method of swing on a swing is disclosed, in which a user positioned on a standard swing suspended by two chains from a substantially horizontal tree branch induces side to side motion by pulling alternately on one chain and then the other.

Într-o traducere românească, fraza ar suna cam aşa: "Este prezentată o metodă de a legăna un leagăn, prin care un utilizator plasat într-un leagăn obişnuit atârnat prin două lanţuri de o ramură orizontală a unui copac provoacă o mişcare dintr-o parte în alta prin tragerea alternativă a unui lanţ şi apoi a celuilalt."

Mai trebuie spus că "dintr-o parte în alta" este oarecum inexact, pentru că descrierea completă indică o mişcare care descrie o elipsă. Pentru ardeleni: "leagăn" este "hinta". Dacă aveţi copii mici, v-aş recomanda să nu-i lăsaţi să meargă la joacă în parc decât însoţiţi de un avocat. Această metodă de legănare a fost brevetată de U.S. Patent Office la data de 9 aprilie 2002 iar proprietatea intelectuală asupra ei a fost atribuită lui Steven Olson din St. Paul, Minessota, prin brevetul 6,368,227, pe care îl puteţi găsi la adresa web patft.uspto.gov. Merită să citiţi întregul text şi să aflaţi că inventatorul şi sora acestuia numesc această metodă "legănare de tip Tarzan". Nu trebuie să vă miraţi prea tare, având în vedere că inventatorul nu are decât cinci ani. Poate vă întrebaţi cum a fost posibil ca un astfel de brevet să fie eliberat într-o ţară pe care o considerăm adesea cea mai avansată din punct de vedere tehnologic. Răspunsul îl puteţi găsi în prestigioasa revistă "New Scientist": tatăl micuţului inventator, Peter Olson, este avocat specializat în domeniul proprietăţii intelectuale şi a declarat că nu a vrut să demonstreze nimic, ci doar a vrut să-i arate la modul practic fiului său cum funcţionează sistemul. Bun, se poate spune că sistemul este învechit, rigid şi aşa mai departe. Australia a încercat să-şi inoveze sistemul astfel încât brevetarea să fie mai simplă şi mai ieftină. Noul sistem a fost introdus în mai 2001. Rezultatul a fost absolut fabulos: un australian pe nume John Keogh a obţinut un brevet pentru ceva descris astfel (scuze din nou pentru abuzul de engleză): "circular transportation facilitation device". Adică, un dispozitiv circular care facilitează transportul. Roata.

Spre deosebire de Peter Olson, John Keogh a vrut să demonstreze ceva, şi anume că în sistemul simplificat de brevetare se poate patenta orice. Desigur, în cazul unui proces, brevetul n-ar sta în picioare. Dar trebuie specificat un amănunt: Keogh este avocat liber profesionist. Specializat în... Da, aţi ghicit. Însă demonstraţia australianului rămâne edificatoare. Dacă mai adăugăm exemplul leagănului, brevetat de un sistem situat la polul opus a procedurilor, nu putem trage altă concluzie decât că un avocat priceput poate obţine brevete pentru orice, oriunde.

De pildă, IBM deţine patentul 6,748,468 pentru o invenţie numită "Caps lock notification". Nu, nu este din anii 60, ci din 8 iunie 2004. Tot de la IBM provin cei patru ingineri care au obţinut un patent (numărul 6,329,919 din decembrie 2001) pentru un sistem care emite rezervări pentru utilizarea cabinei de toaletă dintr-un avion. Poate vă întrebaţi de ce vă furnizez cu atâta scrupulozitate toate numerele de brevet. Pentru că au relevanţă şi pentru ca să le puteţi verifica. Este din ce în ce mai greu să faci diferenţa între o glumă bună şi un brevet valid. De pildă, am citit de curând că Dell a obţinut un patent pentru procesul de suport tehnic numit "Reboot and See If That Fixes It". Mi-a fost greu să mă dumiresc dacă e "pe bune" sau nu. Se pare că e o glumă.

În schimb, problema patentelor software în ansamblu nu este o glumă. Dacă în 1991 Uniunea Europeană a adoptat o legislaţie a copyright-ului pentru software care să avantajeze producătorii europeni şi a admis că programele de calculator nu pot face obiectul brevetelor, anul acesta UE a schimbat macazul şi - în ciuda nenumăratelor proteste - a adoptat o legislaţie a patentelor software de inspiraţie americană.

Părinţi, nu vă mai faceţi copiii programatori. Nu va mai fi cerere. Mai bine avocaţi.