Soluţii - PC Magazine Romania, Mai 2004

Puterea cuvântului

Răsvan Sandu

Motto: Şi atunci s-a răspândit vorba aceasta printre iudeeei ...
(Evanghelia după Matei)

Stau din nou aici, la fereastra etajului trei, răsturnat în fotoliu şi privesc şoseaua şi liziera pădurii de afară. Biroul pustiu, încărcat de flori proaspete, soarele şi atmosfera de duminică liniştită care pluteşte în jur mă fac să mă gândesc la sacra explozie a Vieţii, care se apropie. Colegele mele au plecat în vacanţa de Paşti - pe etaj au rămas numai liniştea şi eu, administratorul, împreună cu Maşinile mele care bâzâie încetişor şi cu povestea pe care vreau să v-o spun vouă, prieteni …

Şi pentru că cea mai mare Minune este atât de aproape, astăzi nu vom vorbi despre computere, ci despre oameni.

Cu pinguinii pe banchiză

Motivul pentru care ne întâlnim aici, în fiecare lună, este o pasiune comună pentru calculatoare şi pentru sistemul de operare Linux. Probabil că şi voi, ca şi mine, vă simtiţi inspiraţi de puterea colosală pe care v-o conferă un sistem de operare adevărat. Poate că cel mai important avantaj pe care îl avem este acela de a ne împărtăşi reciproc experienţele trăite în Linux, de a comunica, de a deveni parte din marea lume Unix şi din cultura ei. Şi, poate mai presus de orice, de a ne face prieteni.

Dincolo de a fi un sistem de operare, Linux a devenit centrul unei mişcări sociale care promovează libertatea absolută în domeniul software. Şi nu numai - libertăţii i se acordă adevărata ei importanţă, este un scop în sine… Pornind de la o nouă filozofie asupra a ceea ce este software-ul, mişcarea Linux ajunge să fie o entitate de sine stătătoare, excelent coordonată dar totuşi perfect liberă, fără birocraţie, dar cu reguli clare - o excelentă exemplificare a ideii de "unitate în diversitate".

Expresia colaborării în lumea Linux o reprezintă grupurile de utilizatori de Linux (Linux User Groups - LUG). Scopul declarat al acestora este să contribuie la răspândirea sistemului de operare Linux, să îl facă cunoscut, să ajute noii utilizatori să îl instaleze şi să educe publicul larg, apropiindu-l de filozofia Unix. Şi, nu în ultimul rând, să sprijine comunicarea între membrii săi, să permită schimbul liber de informaţii… În timp ce apariţia Internetului a dus la disoluţia multor grupuri de pasionaţi de calculatoare (care, cel puţin în Statele Unite, publicau buletine tehnice informative, puneau la dispozitia membrilor biblioteci software şi organizau conferinţe, întâlniri şi evenimente sociale), grupurile Linux au fost puternic propulsate de noul instrument de comunicare. În lumea Linux, fiind înlăturată îngrădirea legală asupra copierii software-ului şi încurajat schimbul liber de programe şi documentaţie tehnică, avântul acestei forme de colaborare este fără precedent.

Dacă aţi avut vreodată vreo problemă cu un program cumpărat de la un distribuitor de software comercial, aţi încercat, fără îndoială, să luaţi legătura cu reprezentanţa lor din zona unde locuiţi, cerându-i să vă ajute la rezolvare. Pentru Linux, care nu are la dispoziţie o structură ierarhică formală de sedii centrale şi regionale, ca o mare companie, LUG-urile îndeplinesc această funcţie: vă îndemn, deci, să luaţi legătura cu LUG-ul cel mai apropiat.

Tabăra cercetaşilor

Ce face, până la urmă, un LUG ? Funcţiile pot fi clasificate în câteva forme distincte:

Consiliere Linux. De obicei, acesta este primul pas. Probabil că v-a venit ideea să instalaţi pe calculatoarele voastre Linux în ziua când aţi auzit o altă persoană vorbind despre el, prezentându-i caracteristicile şi punctele forte. Contează mai puţin dacă persoana care v-a stârnit curiozitatea era un prieten sau vreun consilier "profesionist", pe care îl percepeţi ca pe un fel de "om care vinde Linux". Consilierea (advocacy - în limba română, termenul "propagandă" a sfârşit prin a avea conotaţii negative) este prima înfăţişare a sistemului de operare, care îl face cunoscut printre noii-veniţi.

Din păcate, percepţia asupra software-ului proprietar a alterat mult felul cum este privit orice consilier Linux. Cei mai mulţi sunt reticenţi în a crede că un software de bună calitate poate fi oferit gratuit, fără nici un interes material din partea acelui care "îl vinde" şi înţeleg cu greu că Linux se "auto-întreţine", că nu poate fi "scumpit" sau "retras de pe piaţă" la bunul plac al unei companii sau alta, etc. Un bun consilier Linux va oferi ascultătorilor săi mostre din ceea ce poate să realizeze software-ul despre care vorbeşte, fără a exagera şi fără a încerca să-şi impună, agresiv, propriul punct de vedere. Rămâne la latitudinea ascultătorilor dacă vor încerca noul sistem de operare - dacă curiozitatea îi va mâna într-acolo, există o mare şansă să fie "cuceriţi" de abilităţile sale şi să dorească să-l utilizeze, din proprie iniţiativă.

Din nefericire, software-ul proprietar a schimbat în rău şi percepţia oamenilor asupra "valorii" unui program. Pare paradoxal, dar veţi constata că şeful vostru va fi neplăcut impresionat de ideea de a folosi în firmă un software care nu costă nimic. Explicaţi-i diferenţa între noţiunea de "valoare de achiziţie" (valoarea software-ului măsurată prin suma de bani plătită pentru el) şi "valoare de utilizare" (valoarea software-ului măsurată prin rezultatele pe care le obţii folosindu-l). Dacă şeful, totuşi, rămâne impenetrabil la aceste idei, soluţia este simplă: achiziţionati Linux boxed set de la un furnizor comercial, prezentându-i directorului vostru o factură consistentă! Va dormi mult mai liniştit, vă garantez ! J

Educaţia. Poate că cea mai importantă funcţie a unui LUG este educarea membrilor săi şi a noilor veniţi. Din acest punct de vedere, cultura Unix este o "formă" elegantă şi de bună calitate în care abilitătile noastre native pot fi "turnate" - eu aş asemăna-o cu urmele vizibile, adânci (stăpânire, autocunoaştere, răbdare) pe care practicarea corectă a artelor marţiale o lasă în personalitatea unui sportiv. Obişnuinţa şi răbdarea de a citi cu atenţie documentaţia, talentul de a discuta democratic şi de a asculta părerile altora, înţelepciunea de a-ţi însuşi şi a înţelege, fără comentarii inutile, concluziile celor cu adevărat mai experimentaţi decât tine - acestea sunt calităţi nepreţuite, care se obţin în timp.

Dincolo de simplul schimb de documentaţie, educarea membrilor este un scop principal al LUG-ului. Paradoxal, lumea Linux oferă un ajutor nepreţuit şi gratuit chiar firmelor comerciale: orice utilizator care îşi formează deprinderile de a lucra pe calculator la LUG-ul local este un utilizator mai puţin de "şcolit" pe banii companiei.

Suportul. În Linux, suportul poate fi obţinut pe două căi: gratuit, de la alţi utilizatori (eventual constituiţi în LUG-ul local) sau contra cost, de la un consultant Linux specializat. Delimitarea între cazurile în care putem primi suport gratuit şi cele în care trebuie să plătim este una flexibilă: în general, rezolvarea problemelor tehnice într-o firmă, într-un timp fixat, necesită existenta unui consultant plătit. Uneori, manageri mai puţin oneşti supralicitează cererile lor de suport către comunitatea de voluntari Linux - pe care, altfel, o tratează cu destul de puţin respect - pretinzând un serviciu la fel de prompt şi de "la cheie" ca şi cel plătit. În asemenea situaţii, veţi vedea, o factură rezolvă în mod miraculos lucrurile …

Poate că cea mai importantă cerere de suport vine din partea utilizatorilor începători. Menţinerea unui echilibru între cât suport oferă şi cât primeşte un utilizator avansat în cadrul LUG-ului este o chestiune delicată: un utilizator mai avansat care va participa la liste de discuţii fără să primească răspunsuri la întrebările proprii (mai grele), fiind, în schimb, asaltat de răspunsurile pe care trebuie să le dea începătorilor absoluţi, va renunţa repede.

Suportul include şi activităţi cum ar fi întreţinerea serverelor de mail şi de Usenet, "fabricarea" şi "livrarea"

CD-urilor cu diverse distribuţii de Linux, ş.a. LUG-ul din zona în care locuiţi poate fi implicat şi în menţinerea unei liste cu magazinele şi firmele locale care vând Linux şi/sau sprijină comunitatea free-software, cu adresarea de cereri insistente către furnizorii hardware pentru a obţine suport/drivere pentru Linux, etc. Uneori, e bine să fiţi pisălogi J : se pare că marile corporaţii nu pot fi determinate altfel să "bage în seamă" lumea open-source…

Activităţi sociale. În fine, ultima componentă a activităţii LUG-urilor este organizarea de conferinţe, întâlniri cu personalităţi, mese festive - sau simple sorbiri de bere la terasa din colţul străzii, împreună cu prietenii care ne împărtăşesc pasiunea … J ! Această componentă "mondenă" nu poate neglijată: cum ştiţi J, ea contribuie, poate, cel mai mult la mentinerea unităţii grupului.

Dacă vă gândiţi să întemeiaţi un LUG în zona voastră, vă recomand să începeţi cercetările prin a vedea ce comunităţi există deja (probabil, chiar unele cu personalitate juridică). Din motive evidente, este recomandabil să nu fondaţi un alt LUG, paralel, dacă în zonă activează deja unul destul de reprezentativ. Pe de altă parte, dacă sediul central al unui LUG este departe (în alt cartier îndepărtat sau în alt oraş), crearea unul LUG local, nou, poate impulsiona viata "calculatoricească" în zonă. În România, cele mai reprezentative par a fi The Romanian Linux User Group (RLUG - http://www.lug.ro), Grupul Utilizatorilor Români de Unix (GURU - http://www.guru.ro), Grupul Utilizatorilor de Linux Mureş (http://lug.orizont.net)

şi Romanian FreeBSD Users Group (ROFUG - http://www.rofug.ro). Alte detalii puteţi găsi pe listele GLUE (http://www.ssc.com:8080/glue/groups/) sau chiar pe situl Red Hat (http://www.redhat.com/apps/community/LUG/).

Vânătoare de CERFi

Ei, dragi prieteni, astăzi n-o să vă spun mai multe! Sper că veţi afla care ste cel mai apropiat LUG din zona voastră şi veţi intra în legătură cu el.

Până atunci, mă scuzaţi, eu trebuie să plec acum: mi-am pregătit câteva sacoşe mari, pe care, ca tot românul informatician, vreau să le umplu cu pixuri publicitare şi prospecte colorate de la CERF. Ne vedem acolo, nu?