Soluţii - PC Magazine Romania, Martie 2004

ActiveX (1)

Konstantin Klyagin

Mulţi au auzit denumirea de ActiveX şi ştiu că sunt nişte controale. Mai puţini au avut treaba cu ele, iar şi mai puţini au experienţa de a creea aşa ceva. Înainte de a începe, dragi prieteni, haideţi totuşi să ne lămurim ce sunt alea. Prezenţa literei X poate sugera unora că este vorba de o versiune moderată a unor plăceri trupeşti în format JPG sau AVI, mai cunoscute sub noţiunea de XXX. Aceasta fiind o părere cu totul greşită.

Creat cu scopul iniţial de a fi alternativa applet-urilor Java, standardul ActiveX curând s-a transformat într-un pas înainte al COM (Component Object Model), oferind un mod uniform şi relativ uşor pentru a asigura interacţiunea între programele de toate genurile în Windows. La momentul de faţă, controalele ActiveX scrise în limbaje diferite de programare, se pot folosi la orice, începand cu pagini web până la programe compilate ca module executabile EXE. De exemplu, un control creat în C++, se poate folosi la fel de uşor şi într-un program făcut în Visual Basic sau Java, şi invers, în orice combinaţie. Rezultatul nu se modificâ odatâ cu shimbarea locurilor de argumente. Ca şi Animal X (emisiunea, nu trupa) care se referă la un animal necunoscut, ActiveX înseamnă un element abstract, care poate fi atât o clasă dintr-o biliotecă reprezentată în mod vizual cu metode diferite pentru a face diverse chestii, cât şi un control grafic cu comportamentul propriu. În această serie de articole, ne vom alege C++ ca limbaj de bază, el oferind nivelul de flexibilitate necesar. Exemple de folosire vor fi în Visual Basic, el fiind un limbaj foarte simplu, pe intelesul fiecăruia.

Creare

Unde se poate, vom folosi wizard-uri, pentru că, in primul rând ele ne uşurează mult munca, şi în al doilea rând, în cazul în care ne scapă ceva când scriem cod, aceşti vrajitori ştiu ce anume este de adăugat, scos sau modificat. Deci, crearea unui ActiveX nou:

Al doilea ecran propune să alegi câte controale să aibă proiectul. Lăsăm unu aici.

Fiind un om simplu de rând, Vasile n-are nici un aspect şi nu se prea vede în timp ce lucrează. Aşa că punem un check şi la "Invisible at runtime".

Interfaţa funcţională externă a unui control ActiveX se descrie în fişierul cu extensia IDL, pe care îl găseşti în File View, uşor, imediat după creare. Limbajul în care el este scris se numeşte MIDL, un dialect al limbajului de definire de interfeţe (interface definition language, IDL). Mai târziu vom încerca să-l modificăm, şi să aflăm în ce cazuri sunt necesare asemenea modificări.

Orice control are trei tipuri de atribute, acestea fiind: proprietăţi, metode şi evenimente. Diferenţa dintre proprietăţi şi metode, este de fapt mică, datorită faptului că atât setarea unor proprietăţi, cât şi citirea valorilor sale, se pot face tot cu ajutorul unor funcţii "set" şi respectiv "get".

Proprietăţi

Ca să înţelegi ce-i aia proprietate, porneşte Visual Basic. Alege un proiect nou EXE şi pune un control din paleta de pe dreaptă pe formă. Când selectezi controlul, în fereastra "Properties" vei vedea toate proprietăţile lui, printre care sunt cele standard, precum "(Name)", "Top", "Left" şi altele comune pentru toate controalele ActiveX. Restul, sunt proprietăţi specifice ale controlului selectat.

Vasile este muncitor, care la comanda va ridica afişul cu un mesaj. Aşa că i-am găsit meseria. Mesajul pentru afiş se va defini cu o proprietate.

Adăugarea unei proprietăţi

Ne întoarcem la Visual C++ unde tocmai am creat un proiect nou, şi adăugăm o proprietate la controlul nostru. Pentru asta dăm un click drept pe numele interfeţei la ClassView (_DVasile), şi selectşm "Add Property.." în meniu.

În dialogul care apare imediat, alegem un nume, precum şi tipul de date.

Nu te speria daca nu găseşti CString sau altceva cu care eşti obişnuit. În loc de ele se pot folosi alte tipuri prevăzute de ActiveX. Pentru string, ActiveX are BSTR.

De reţinut: tipurile de date in ActiveX sunt uniforme, asa ca unele dintre ele nu se potrivesc cu cele de la C++, sau cu un alt limbaj de programare in particular. In acest fel se asigura compatibilitatea intre toate limbajele din care se pot folosi controalele.

Acum dă-i "OK" şi vezi proprietatea nouă apărând în listă. De asemenea, acelaşi dialog de adăugare a unei proprietăţi se poate accesa şi din ClassWizard. Apasă Ctrl-W, selectează tab-ul "Automation" şi vezi acolo. Aceasta poate fi considerată metoda a două.

Metodele "Set" şi "Get".
Persistenţa proprietăţilor

Dacă totul s-ar putea face cu câteva click-uri, probabil acest articol ar fi trebuit să fie publicat nu în "PC Magazine", ci în "Cosmopolitan". Dar până să fie posibil să schimbi valoarea noii proprietăţi, şi ca această valoare să se salveze automat, mai sunt câteva lucruri de făcut. În primul rând, trebuie să implementezi metodele GetMesaj() şi SetMesaj(). Tot codul, generat automat, se adaugă de către wizard la clasa C++ care se numeşte VasileCtrl şi nu se vede din exterior de programe care folosesc controlul, ea realizând mecanismele interne. La ClassView vedem şi metodele noastre.

Dăm dublu-click pe una şi vedem urmatoarele: conţinutul funcţiilor este gol. Pentru ca valoarea proprietăţii pe care ele o reprezinta să se poată schimba, ea trebuie asociată cu o variabilă internă a clasei. Astfel, adăugăm valoarea, "CString m_Mesaj", şi umplem funcţiile cu cod:

BSTR VasileCtrl::GetMesaj() {
	CString strResult;
	strResult = m_Mesaj;
	return strResult.AllocSysString();
} 
void VasileCtrl::SetMesaj(LPCTSTR 
lpszNewValue) {
	m_Mesaj = lpszNewValue;
	SetModifiedFlag();
} 

Dar nici asta nu ne e de ajuns; vrem ca valoarea acestei proprietăţi să rămână la fel şi cand închidem proiectul şi îl încarcăm din nou. Pentru asta, proprietatea trebuie făcută "persistentă".

Dacă te uiţi bine, vezi că wizard-ul a creat deja şi o metodă care se cheamă DoPropExchange. Pentru fiecare proprietate persistentă, trebuie adăugat un apel la o funcţie din familia PPX_, în funcţie de tipul datelor. În cazul nostru, folosim PPX_String:

PX_String(pPX, "ParityReplace", m_ParityReplace);

La fel, există câte o funcţie pentru a salva valorile variabilelor de alte tipuri de date:

PX_Bool(), PX_Double(), PX_Float(),
PX_Long(), PX_Short(), ş.a.m.d.

Aceşti doi paşi trebuie făcuţi pentru fiecare proprietate pe care vrei să o vezi în "Properties".

Vasile reacţionează la comanda "Afiseaza!", tare şi hotarât. Cel mai bine s-o realizăm ca o metodă.

Metode

Cuvântul "metodă" în ActiveX are acelaşi sens ca şi în orice limbaj de programare obiect-orientat. Metodele sunt funcţii asociate cu o clasă, existente în fiecare instanţă a sa.

Adăugarea unei metode se poate face tot cu ajutorul wizard-ului. Un click dreaptă pe interfaţa controlului, apoi "Add Method...". În fereastra care apare imediat, alegem un nume.

După wizard, cum şi ştim dinainte, codul generat trebuie dat puţin la pilă. În realizarea C++ a interfeţei lui Vasile, găsim funcţia Afiseaza() şi o umplem cu un cod simplu. E de ajuns să folosim doar un apel la MessageBox() în cazul nostru.

void VasileCtrl::Afiseaza() {
	::MessageBox(0, m_Mesaj, "Mesaj", MB_OK);
} 

Chestia bună este că, după compilare Visual Studio înregistrează automat OCX-urile în sistem. Aşa că, un simplu cod în Visual Basic, asociat, de exemplu, cu un buton de pe formă, îl va arăta pe Vasile făcându-şi meseria.

Private Sub Command1_Click()
   Vasile1.Mesaj = "Aplauze, vă rog!"
   Vasile1.Afiseaza
End Sub

Codul presupune că, controlul Vasile1 trebuie pus pe forma înainte. Iar ca să apară acesta pe paletă, la "Components" (Ctrl-T) punem un check lângă "Vasile ActiveX Control module".

Debug

Calcatul de gândaci se face în modul următor. La Project->Settings, tab-ul "Debug" în campul "Executable for debug session" pui numele complet al executabilului mediului de dezvoltare. Dacă ai de gând să foloseşti controlul în programele scrise în VB, specifici o cale de genul "C:\Program Files\Microsoft Visual Studio\VB98\VB6.EXE". După aceea, pui breakpoint-uri şi vezi că se opreşte la ele atunci când aceste bucăţi din cod sunt apelate, fie de mediul de Visual Basic insuşi ori de programe scrise în el.

În urmatoarele articole din serie urmează să afli ce sunt evenimentele, precum şi să descoperi nişte tehnici avansate ale folosirii tehnologei ActiveX. Pe curând!