Comentarii şi interviuri - PC Magazine Romania, Februarie 2004

Irina Athanasiu
Profesor la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Universitatea "Politehnica" Bucureşti.

Vrei să fii "Sprijin pentru computer"?

Sunt necesare "studii universitare de scurtă durată şi 3-5 ani experienţă în industria de tehnologia informaţiei într-un post similar".

Ianuarie 2004. De câteva luni situl Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (www.mcti.ro) conţine la Proiecte legislative un tabel intitulat "Nomenclator de meserii în domeniul tehnologiei informaţiei". Pentru că în ultimii ani au apărut multe meserii noi în TI cred că proiectul este util.

Pregătirea pentru meseriile propuse se face în general în învăţământul superior de specialitate aşa că nomenclatorul ar trebui să fie unul dintre punctele de plecare pentru stabilirea cerinţelor acestuia. Parcurgând această propunere tot ce am înţeles este că este departe de a fi utilizabilă.

Nomenclatorul este organizat pe grupe: Evaluare informatică, Afaceri în informatică, Operare în domeniul informatic, Integritate informatică, Date informatice şi Educaţie informatică. Alegerea denumirilor grupelor mi se pare nefericită. De exemplu termenul "afaceri" este utilizat greşit în acest context, este numai o propunere, se poate corecta uşor, să trecem mai departe.

Fiecare grupă are subgrupe pentru care se specifică exemple de ocupaţii şi o descriere care conţine şi ce studii sunt necesare. Pentru grupa "Evaluare informatică" există următoarele subgrupe: 1. Livrare şi proiectare software (oare ce cuvânt din engleză, franceză, germană sau altă limbă europeană a fost tradus cu livrare?), 2. Proiectare de analiză, 3. Analist programator, 4. Programare, 5. Analist de afaceri şi management de nivel al serviciului, 6. Capacitate şi performanţă, 7. Arhitectură tehnică. Pentru subgrupa 1 sunt necesare studii superioare de specialitate, pentru subgrupele 2, 3, 4 studii universitare (să fie oare în orice domeniu?), pentru subgrupa 5 studii superioare iar pentru subgrupele 6 şi 7 studii universitare de lungă durată. Îmi declin competenţa, nu ştiu ce diferenţă există (în contextul dat) între studii superioare de specialitate şi studii universitare de lungă durată. Studiile superioare de specialitate sunt altceva decât studii universitare?

Fiind vorba numai de o propunere desigur că sunt acceptabile unele neglijenţe. De exemplu termenul computer este utilizat în paralel cu cel de calculator. Descrierile corespunzătoare subgrupelor sunt confuze şi scrise într-un limbaj de lemn de foarte slabă calitate. De exemplu ceea ce descrie activitatea unui analist programator încadrat în grupa Operare în domeniul informatic este "Specialist în expertize tehnice în dezvoltarea, testarea, dezvoltarea (upgrading) şi menţinerea software-ului de sistem extern şi intern.; asigurarea de consultanţă privind standardele de funcţionare; asigurarea că sistemele sunt proiectate şi asamblate ţinându-se cont de constrângerile tehnice sau funcţionale." Recunosc nu ştiu să răspund la întrebarea - absolvenţii Facultăţii de Automatică şi Calculatoare secţia Calculatoare sunt specialişti în expertize tehnice...?, dar eram până acum sigură că pot să fie analişti programatori.

O serie de ocupaţii care apar în aceeaşi subgrupă au denumiri care nu le diferenţiază de exemplu în subgrupa Capacitate şi performanţă apar: Inginer de sistem, Inginer de sisteme de calculatoare, Inginer de calculatoare.

Există nume de meserii/ocupaţii ale căror denumiri cred că ar produce mari dificultăţi celor care ar trebui să hotărască de ce posturi este nevoie într-o organizaţie: Inginer aplicaţii pe computer, Analist de calculatoare, Analist de sprijin pentru utilizator - sisteme informatice, Analist de prelucrare a datelor în format electronic, Programator ştiinţific, Programator de afaceri, Specialist în sisteme de afaceri, Analist de utilizator, Analist de afaceri, Şef dezvoltare personal, Sprijin pentru computer, Oficiu de proiect, Întreţinere pentru clienţi finali, Testor, Scriere tehnică etc.

Presupun că un funcţionar din minister a privit în jur şi a încercat să înţeleagă cu ce se ocupă cei din TI şi a dat nume activităţilor desfăşurate de aceştia. Sau poate că este vorba pur şi simplu de o traducere foarte proastă. Este bine să ai nume dar parcă nu orice nume.

Ştiu, este simplu să desfiinţezi un text scris de altcineva. Mult mai greu este să îl îmbunătăţeşti. Poate chiar mai greu decât să îl scrii. În cazul curent cred că cea mai bună soluţie este abandonarea variantei curente. Dacă nomenclatorul este necesar, este de presupus că undeva în Europa există deja o formă în uz. O traducere corectă, făcută de cineva care înţelege atât limbile între care se face traducerea cât şi domeniul TI la un nivel minimal ar constitui o soluţie bună. În acest fel vom mai face un pas pe drumul integrării europene fără să ne pierdem neapărat specificul naţional.