Recente - PC Magazine Romania, Noiembrie 2004

Noi ce votăm?

executivi

Am încercat o anchetă pentru a şti ce îşi doresc firmele de la noua cadenţă 2004-2008. În scurtul timp pus la dispoziţie iată răspunsurile primite de la câţiva dintre ei:

Voinţă politică şi determinare pentru realizarea proiectelor naţionale de informatizare, consecvenţă legislativă pentru promovarea societăţii informaţionale, susţinerea companiilor româneşti în afirmarea pe pieţele internaţionale.
Irina Socol, General Manager, SIVECO

Îmbunătăţirea regimului fiscal general (în special în ceea ce priveşte contribuţiile la asigurările sociale suportate de angajatori), şi, de ce nu, măsuri speciale pentru zona IT&C, similare cu cele existente acum pentru serviciile software.

Creşterea transparenţei şi dezvoltarea unui mediu concurenţial adevărat în licitaţiile publice, în special în cele de la nivel local.
Sorin Baltag, General Manager, Genesys

Ne dorim ceea ce dorim ţării noastre. Dezvoltarea infrastructurii IT&C în contextul finalizării procesului de integrare euro-atlantică, dezvoltării economice a României şi creşterii bunăstării noastre a tuturor.
Radu Enache, General Manager, Hewlett-Packard România

tic-lobby

Ce vă doriţi de la o viitoare guvernare în domeniul TIC?
www.agora.ro/agora-bin/lwgate/tic-lobby/

Discuţia s-a amplificat. Aici e doar începutul.

1. Să funcţioneze un Minister al Societăţii Informaţionale şi Comunicaţiilor. Acest minister ar trebui:

• să se ocupe în primul rând de confortul cetăţenilor, confort câştigat prin reducerea cozilor, erorilor funcţionăreşti etc.;
• să formuleze şi să pună în practică o strategie coerentă în domeniul educaţiei pentru economie/societate bazată pe cunoaştere;
• să reglementeze/dereglementeze piaţa, de aşa natură încât telefonia mobilă să coste mai puţin, să existe broadband peste tot;
• să reglementeze/dereglementeze piaţa, de aşa natură încât firmele să poată utiliza informaţiile/comunicaţiile eficient, atât între ele cât şi cu statul.

Andrei Săvulescu

1. România să facă lobby în străinătate pentru ca ţara noastră să nu mai fie exclusă de cei care acceptă plăţi online pe web, şi să lupte pentru a-i prinde pe cei care se ocupă de furturi online.
2. Să asigure o politică care să încurajeze concurenţa în domeniul furnizării de Internet şi să încurajeze pe cei care oferă legături broadband.
3. Să asigure înlesniri pentru accesul la Internet a categoriilor mai defavorizate.
4. Să susţină apariţia unei legi care să-i oblige pe toţi furnizorii de servicii de interes public (şi nu doar servicii publice) să furnizeze informaţii accesibile tuturor cetăţenilor din România (sau chiar din Europa), asta însemnând respectarea recomandărilor W3C în domeniul web-ului.
   (Sau dacă nu, să garanteze libertatea absolută a opiniilor exprimate prin intermediul web-ului, şi acest mediu să fie absolut liber, fără să se supună legilor unei anumite ţări, deoarece web-ul nu are graniţe).
   Adică ori să avem legi stricte, dar să le respecte toată lumea, ori să facă fiecare ce îl taie capul.
5. Cât mai multe (ideal... toate) instituţii de stat, să fie interconectate prin intermediul Internetului, pentru a se reduce astfel birocraţia.[...]

Octavian Râşniţă (Teddy)

Cred că sunt de acord cu Andrei, dar cu o mică modificare: aş prefera să se numească Ministerul PENTRU Societatea Informaţională. Folosirea cuvântului PENTRU ar conferii acestui minister o poziţie PRO-ACTIVĂ, o poziţie militantă, o poziţie SUPORTIVĂ şi MOTIVATOARE. "PENTRU" ar trebui să însemne că Societatea Informaţională SE CONSTRUIEŞTE, "AL" ar însemna că ea deja există! Ceea ce...

În ceea ce priveşte recomandările lui Andrei şi Teddy ar trebui luate în consideraţie (şi probabil încă multe altele!) şi sintetizate într-o LEGE PENTRU CONSTRUIREA SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE-SOCIETATE BAZATĂ PE CUNOAŞTERE. Cred că o astfel de lege ar putea rezolva multe din problemele ridicate pe tic-lobby, dar şi în alte forumuri de discuţii. [...] O lege care să privească tehnologia informaţiei şi comunicaţiile ca vectori portanţi şi catalizatori ai dezvoltării, suport pentru o educaţie, justiţie şi economie mai performante. [...]

Romeo Ilie

Impunerea unei politici de interconectare între ISP-urile mici şi mari, precum şi acorduri de carrier impuse, la fel cum s-a procedat pe piaţa de telefonie.

Tiberiu Socaciu

Problema majoră în acest domeniu este monopolul DE FACTO obţinut de unii din operatorii de date. Un exemplu: Jumătate din Bucureşti NU are altă opţiune pentru CATV (şi Internet pe acest suport) decât RDS. Braşovul este un alt exemplu. Cum poţi încuraja concurenţa acolo unde este un monopol DE FACTO? Cam acelaşi lucru se întâmplă şi cu Microsoft, de exemplu (ok, o să-mi spuneţi despre linux, şi sunt de acord că au început să apară mişcări în acest domeniu). [...] Ar fi o politică să se încerce separarea carrier-ului de cel ce oferă serviciul de Internet? Mă îndoiesc, nu au reuşit americanii să "spargă" Microsoft-ul în două, deci şansele ca noi să reuşim sunt minime.

Lucian MATEESCU

Îndrăznesc să completez un pic la câteva puncte de la Teddy:

>3. Să asigure înlesniri pentru accesul la Internet a categoriilor mai defavorizate.
Cu înlesnirea nu facem mare lucru, dacă nu este urmată de educaţie în vederea utilizării, de interfeţe simple front end pentru utilizatorul final. Altfel se va ajunge ca în cazurile SAPARD prezentate pe larg în presă, prin care s-au executat pe bani grei alimentări cu apă prin comune, şi când s-a ajuns ca cetăţeanul să îşi plătească prima factură de apă, au trebuit să închidă robinetul, pentru că cetăţeanul nu avea bani...

>5. Cât mai multe (ideal... toate) instituţii de stat, să fie...
Asta s-ar traduce prin:
1) Existenţa de baze de date în toate instituţiile, cu capacitate de conectare TCP/IP, conectabile între ele.
2) Bazele de date ale tuturor instituţilor trebuie construite pe chei unice indiferent de instituţie.Deocamdată, persoana fizică se identifică unic prin CNP, iar persoana juridică prin CF (CUI?).
3) Accesul la bazele de date primare care gestionează aceste informaţii (finanţe, evidenţa populaţiei) să fie liber, în măsura în care nu contravine la poveştile legate de accesul la datele cu caracter personal, pentru a se putea realiza interconectarea reală a celorlalte baze de instituţie.
4) Existenţa unei infrastructuri de comunicaţie, pe orizontală, la nivel judeţean, între instituţiile respective, pentru a se reuşi interconectările bazelor de date cât mai fiabil şi mai rapid.

Iulian Iscru

Modificarea legii nr.161 din 19 aprilie 2003 -privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitaţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei- şi mai exact a art. 96 aliniat (1) unde se spune că: "funcţionarii publici pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice", prevedere legală prin care administraţia publică rămâne deschisă doar debutanţilor, plafonaţilor, incompetenţilor sau spăgarilor.

Marian Ghionu