Soluţii - PC Magazine Romania, Ianuarie 2004

"Liber" de la "libertate"

Răzvan Sandu

Motto:

"Aceia care nu înţeleg exact ce numim noi free software ("software liber") ar trebui să se gândească la un lucru foarte simplu: "free speech, not free beer" ("libertate a cuvântului", nu "bere gratis"). Odată ce au înţeles expresia asta, nu vor mai greşi niciodată în interpretare." - Richard Martin Stallman

E sâmbată, soare, dimineaţă, frig, iar eu merg încet, zgribulit, prin valurile de frunze aurii care au acoperit complet trotuarul. Aici, la nici cinci minute de casa în care stau, mă opresc pentru o clipă şi ridic privirea. Poarta înaltă din fier forjat, cu două canaturi negre, închide arcul monumental al intrării. În spatele ei, pergola rotundă, cu coloane, pe care vara se ridică trandafirii căţărători, împiedică privitorul să vadă din stradă locuinţa propriu-zisă.

Pe aici, pe cuburile lustruite din granit cenuşiu, vor fi trecut întâi paşii lui Nae Ionescu şi ai invitaţilor săi, Vulcănescu şi Eliade, iar apoi, în vremuri mai sumbre, cizmele înalte ale Mareşalului şi cauciucurile albe ale semeţelor Maybach-uri oficiale germane din timpul războiului. Uitate de oamenii ce trec grăbiţi, părţi din libertatea şi din istoria noastră trebuie că zac pe-aici, pe undeva, printre cioburile unor vremuri vechi şi contradictorii.

Telejurnal

De dimineaţă, de cum ajung la birou, tot etajul parcă este în fierbere. Când păşesc afară din lift, mă întâmpină aroma familiară a cafelei, murmurul continuu de voci şi telefoane - ca într-o redacţie de mare ziar american - umbrelele desfăcute la uscat, zâmbetele discrete ale fetelor… Ud de la ploaie, cu servieta şi mănuşile de piele într-o mână şi telefonul în cealaltă, împart saluturi grăbite şi mă îndrept către consola Linux-ului, care mă aşteaptă pe masă. Trebuie să văd, neapărat! Trebuie! Poate fi adevărat? Deschid browserul şi vestea cade ca un trăznet: firma Red Hat, principalul distribuitor de Linux american, a renunţat să mai ofere gratuit produsul care a avut atâta succes - Red Hat Linux ! Pe moment, rămân complet contrariat. Dată fiind răspândirea pe care distribuţia Red Hat o are în România, pentru noi, prieteni, vestea este aproape descumpănitoare. Asta înseamnă că abia învăţasem mecanismele unui nou sistem de operare şi, iată, va trebui să renunţăm la el? Înseamnă că tot efortul vostru şi al meu a fost în zadar? Ei bine, slavă Domnului, nu. Pentru liniştea voastră şi a mea, astăzi vom încerca să facem ordine în toate aceste idei…

"Baby, if you give it to me …"

Ok, aşa cum este şi firesc, pentru început mă veţi întreba: "dar de ce?" Se pare că Red Hat Linux a avut succes. Asta înseamnă că un număr foarte mare de oameni - utilizatori înregistraţi oficial sau nu- l-au instalat pe maşinile lor, l-au studiat, au încercat să-l îmbunătăţească (direct sau indirect, prin sugestii şi cereri adresate dezvoltatorilor şi distribuitorului)… Dacă release-urile iniţiale erau sisteme nefinisate şi, uneori, instabile, care cu greu se puteau ridica peste categoria de platformă de încercare pentru câţiva programatori împătimiţi, ultimele apariţii au adus o stabilitate greu de concurat, utilitare şi drivere diversificate, bine studiate şi (aproape) complete, interfeţe grafice care fac concurentă Windows-ului - deci accesibilitate - etc. Criticată de unii purişti, aplaudată de marele public şi de utilizatorii medii, această evoluţie a Red Hat Linux-ului este indiscutabilă. Din punctul de vedere al companiei dezvoltarea a adus şi alte aspecte, mai subtile, care nu pot fi însă ignorate:

• creşterea vânzărilor, a cotei de piaţă, a popularităţii şi a numărului de utilizatori înregistraţi;
• evoluţia înspre piaţa business - din ce în ce mai multe persoane şi companii instalează Red Hat Linux pe computere critice, destinate afacerilor şi nu pe sisteme home, ca până acum;
• cresterea numărului de cereri de suport tehnic, de documentaţie tiparită, etc. şi deci a cheltuielilor legate de satisfacerea acestor cereri;
• creşterea "presiunii" pentru corectarea erorilor identificate în software şi a vitezei cu care se realizează acest lucru (chiar dacă nu distribuitorul de Linux este cel care se ocupă, în mod direct, de rezolvarea problemelor);
• încheierea de contracte cu parteneri comerciali puternici, pentru a vinde sisteme cu Linux preinstalat sau chiar soluţii integrate pentru afaceri bazate pe Linux;
• situarea companiei în poziţia de "ţintă" pentru atacuri legale din partea altor firme concurente, care vizează o parte din profiturile realizate (v. recentul atac al SCO împotriva mai multor actori importanţi de pe piaţa free software);
• nu în ultimul rând, dorinţa acţionariatului şi a managementului de a obţine un profit sporit dintr-un produs care se bucură de o mare popularitate.

Dar ce a decis, de fapt, Red Hat ? Pe scurt, produsul Red Hat Linux îşi va înceta existenţa (versiunea Red Hat Linux 9, din mai 2003, a fost ultimul release apărut), iar suportul tehnic pentru el va fi întrerupt în luna aprilie 2004. În schimb, compania îşi va concentra atenţia asupra dezvoltării unui sistem de operare de tip business, care va satisface necesităţile sporite ale clienţilor mari şi ale cărui module compilate nu sunt disponibile gratuit pentru download - am numit aici Red Hat Enterprise Linux.

Se pare că Red Hat Enterprise Linux (RHEL) este răspunsul companiei americane la solicitările venite din partea clienţilor mari. Ca în orice aplicaţie critică pentru afaceri, aceştia îşi doresc o platformă pentru servere, stabilă, scalabilă, rapidă şi, nu în ultimul rând, ieftină. Pe scena Linux au apărut relativ recent nume "mari" în domeniul afacerilor, ca IBM şi Oracle - atrăgând după ele, înainte de toate, încrederea managerilor. Pe situl său, firma Red Hat a anunţat că un sistem de operare atât de dinamic ca Red Hat Linux nu era potrivit pentru piaţa business - versiunile se succedau prea repede (în medie, cam la patru luni), era perceput de manageri ca o platformă destinată exclusiv hackerilor şi pasionaţilor, iar unele programe incluse în distribuţie nu erau suficient "finisate". Red Hat Enterprise Linux, ajuns recent la versiunea 3, va include un set mai redus de utilitare şi aplicaţii, dar, în ansamblu, va beneficia de garanţii sporite în ceea ce priveşte stabilitatea şi performanţa şi de un suport online susţinut. Cu alte cuvinte, cine are suficientă încredere în soluţiile free software native, poate să le folosească nestingherit, ca şi până acum, bucurându-se de avantajele cunoscute ale acestei filozofii software; cine doreşte neapărat să "doarmă mai liniştit" pentru că "a cumpărat suport tehnic" - şi am numit aici oamenii de afaceri - trebuie să plătească pentru acest lucru.

Dacă tot a venit vorba despre bani, am să vă ajut să estimaţi şi costurile pentru firma voastră. Red Hat Enterprise Linux 3 este disponibil în trei versiuni, Workstation (WS), Enhanced Server (ES) şi Advanced Server (AS), ultimul fiind cel recomandat şi certificat pentru a rula aplicaţii "serioase" cum ar fi baze de date mari Oracle. Ca arhitecturi hardware, Red Hat Enterprise Linux este prezent pe şapte (!!!) platforme, şi anume: Intel x86, Intel Itanium, AMD AMD64, IBM iSeries, IBM pSeries, IBM zSeries, IBM S/390.

Produsele Red Hat Enterprise Linux se vând pe baza unei subscripţii anuale, necesară pentru fiecare sistem pe care software-ul este instalat. Preţurile anunţate pe sit variază între 179 USD pentru versiunea Workstation pe platforme i386 (cea mai ieftină) şi 18.000 USD (da, aţi citit bine !) pentru versiunea Advanced Server pe platforme S/390 (cea mai scumpă). Ei, nu, liniştiţi-vă, pentru arhitectura compatibilă Intel/PC (i386) preţul maxim este de 2.400 USD (Advanced Server Premium Edition). Pentru cei care se gândesc deja înapoi cu tandreţe la Microsoft Windows 2003 Server J, le reamintesc numai să facă comparaţia de preţ între produse funcţional echivalente. Mai multe detalii puteţi găsi pe situl Red Hat, la www.redhat.com/software/rhel.

Welcome, Miss Fedora !

Dacă vestea dispariţiei distribuţiei preferate v-a copleşit, e momentul să vă ştergeţi lacrimile J. Red Hat Linux nu a murit, el doar şi-a schimbat forma.

Pentru pasionaţii de IT şi dezvoltatorii software independenţi, firma americană a început acţiunea de sprijinire a unui nou proiect: proiectul Fedora (de fapt, proiectul Fedora exista mai demult, într-o altă formă, dar el a devenit acum beneficiarul "moştenirii" Red Hat Linux-ului). Pe scurt, o comunitate de programatori voluntari a preluat dezvoltarea Fedora, primind ca "zestre" codul vechiului Red Hat Linux şi un suport tehnic şi logistic consistent din partea firmei-mamă. În loc de mult-aşteptatul Red Hat Linux 10, a apărut pe sit noul produs (care nu este disponibil la vânzare) numit Fedora Core. Prima vesiune, Fedora Core 1, a fost lansată la începutul lunii noiembrie 2003 - cele 5 CD-uri care compun distribuţia pot fi downloadate, în format ISO, de la pagina principală a proiectului - http://fedora.redhat.com.

Noul proiect Fedora doreşte să creeze un sistem de operare de uz general, cât mai complet. În plus, el va servi ca platformă de testare pentru Red Hat Enterprise Linux - părţi din Fedora Core vor fi incluse în acesta din urmă, îndată ce firma Red Hat va decide că sunt suficient de "finisate" pentru acest lucru.

Este interesant de menţionat că acest "schimb de experienţă" funcţionează şi în sens invers: programele ce compun Red Hat Enterprise Linux sunt disponibile, în format sursă (împachetate în arhive .rpm), pe situl Red Hat. Deci soluţiile adoptate de firmă pentru includerea în RHEL, alese în urma testării software-ului cu cele mai pretenţioase benchmark-uri, vor putea fi studiate, gratuit şi legal, de către orice programator independent. În plus, din punct de vedere practic, nimeni nu vă împiedică să descărcaţi sursele programelor ce compun RHEL de pe sit, să le compilaţi şi să le utilizaţi ca atare, pe oricâte maşini. Până la ora când scriu aceste rânduri, nu am reuşit însă să aflu dacă această soluţie este perfect legală - şi asta pentru că nu cunosc exact termenii licenţei sub care este distribuit tot acest software.

Ceea ce vă pot spune însă este ca am instalat versiunea 1 a Fedora Core, imediat după lansarea din noiembrie. Impresia pe care mi-a lăsat-o este foarte bună - departe de a fi mai prejos decât Red Hat Linux 9, am avut sentimentul de fiabilitate şi viteză sporite. Ca să nu mai vorbim de îmbunătăţirile de fond, cum ar fi folosirea noii biblioteci NTPL. Proiectul Fedora îşi propune să lanseze noi versiuni la un interval de 4-6 luni (faţă de Red Hat Enterprise Linux, care se va înnoi cam la 12-18 luni), deci utilizatorii săi vor beneficia rapid de cele mai noi tehnologii. În fond, acesta este scopul oricărui dezvoltator.

Cunoştinţe vechi

Nici măcar nu-mi voi permite să comentez aici cine este Richard Martin Stallman, presedintele Free Software Foundation ("Fundaţia pentru Software Liber" - FSF). Este suficient să spun că, după unii, el este considerat cel mai bun programator în viaţă. Aceia dintre voi care au participat la Conferinţele ROSE din anii ´93-´94, organizate la Palatul Copiilor, îşi vor aminti despre rar întâlnita atmosferă de libertate şi de efervescenţă spirituală pe care Stallman le-a adus cu sine, cu ocazia vizitei efectuate în România (v. şi "Linux - o soluţie în sine" din PC Magazine România, aprilie 2002).

Încercarea de a înţelege termenii diverselor licenţe software şi mişcarea "politică" efectuată de firma Red Hat odată cu lansarea proiectului Fedora m-au dus, inevitabil, la sursa de informaţie cea mai autorizată: pagina Web a proiectului GNU şi a FSF. Nu am fost foarte surprins să găsesc aici materiale aprofundate despre tot ceea ce înseamnă libertate - în domeniul software şi în general. Dacă mai credeţi încă că dreptul omului de a fi liber şi respectarea legii nu sunt vorbe goale, nu pot decât să vă recomand cu căldură să vizitaţi www.fsf.org/philosophy/philosophy.ro.html şi întregul sit. Puteţi găsi aici informaţii tehnice şi netehnice, cum ar fi comentarii avizate, foarte uşor de citit, asupra bătăliei legale internaţionale care se duce în domeniul software, asupra relaţiilor între Europa şi Statele Unite privind înregistrările de muzica şi programe de calculator, asupra diverselor tehnologii, etc.

Din toată această mină de nepreţuite informaţii, nu voi reţine aici, pentru voi, prietenii mei, decât definiţia exactă a ceea ce înseamnă free software ("software liber"). Pentru a se califica ca free software, un program trebuie să lase utilizatorilor săi următoarele libertăţi fundamentale (toate):

• libertatea de a rula programul, pentru orice scop ar dori;
• libertatea de a studia cum funcţionează programul şi de a-l modifica, adaptându-l nevoilor lor;
• libertatea de a redistribui copii ale programului;
• libertatea de a îmbunătăţi programul şi de a publica modificările, în beneficiul întregii comunităţi.
• Pentru a putea fi posibile aceste libertăţi ale utilizatorului, câteva condiţii implicite sunt neapărat necesare:
• sursa programului trebuie să fie disponibilă public (pentru a putea fi studiată şi, eventual, modificată);
• copiile programului trebuie să poată fi distribuite, în forma originală sau modificată , oricui, oriunde în lume, gratis sau contra cost, în format sursă şi, opţional, şi executabil;
• libertăţile asigurate trebuie să fie irevocabile (atâta timp cât utilizatorul nu încalcă termenii licenţei);
• libertatea de a îmbunătăţi şi modifica programul presupune lipsa obligaţiei de a anunţa dezvoltatorul software-ului original, de a-i cere permisiunea sau de plăti vreo taxă pentru a beneficia de acest drept.

De remarcat că un program liber nu este neapărat şi gratuit: puteţi cere clienţilor voştri să plătească o sumă pentru a obţine o copie de la voi, dar nu îi puteţi împiedica ca, odată ce au obţinut copia, să o distribuie mai departe gratuit.

O categorie mai restrânsă de software liber este copylefted software. Acesta este software publicat sub o licenţă care interzice distribuitorilor să adauge alte restricţii suplimentare atunci când redistribuie software-ul (eventual modificat). În felul acesta, vă puteţi asigura că toate copiile software-ului scris de voi, modificate sau nu, vor rămâne programe libere. Majoritatea programelor scrise de programatorii Fundaţiei pentru Software Liber sunt copylefted software. Acest lucru este asigurat de GNU General Public License ("Licenţa Publică Generală" - GPL), sub care este publicat şi kernel-ul sistemului de operare Linux.. Pe lângă GPL, Fundaţia pentru Software Liber mai recomandă (şi foloseşte pentru programele proprii) GNU Lesser General Public License - LGPL (destinată bibliotecilor care se trebuie să se lege la compilare cu module de program nelibere) şi GNU Free Documentation License - GFDL (destinată documentaţiei copylefted). Dacă doriţi să scrieţi software liber sau documentaţie şi să le publicaţi sub una dintre aceste licenţe, pe pagina http://www.fsf.org puteţi găsi textele integrale ale acestora, pe care trebuie să le includeţi împreună cu programul. Pe aceeaşi pagină sunt disponibile traduceri neoficiale (inclusiv în limba română) pentru aceste texte cu termeni juridici.

De o definiţie mai largă beneficiază noţiunea de software open source ("software cu sursă deschisă"), foarte utilizată în ultimii ani (si în care noul Red Hat Enterprise Linux pare să se circumscrie perfect). Software-ul open source este free software - sursa sa este publică, însă definiţia nu prevede explicit toate libertăţile fundamentale enumerate mai sus. Reprezentanţii mişcării Open Source pun accent pe avantajele practice (între care cele financiare nu sunt de neglijat) ale software-ului pe care îl produc şi promovează. Ideea de libertate "în sine" (pentru valoarea ei etică, morală, politică etc.) lipseşte din discursul lor. În opinia exprimată de Richard Stallman, ceea ce se urmăreşte este numai ca free software-ul să pătrundă pe piaţa de afaceri, să fie acceptat de manageri. "A vorbi despre libertate, despre probleme etice, despre responsabilităţi şi despre oportunitate înseamnă a cere oamenilor să se gândească la lucruri pe care ar prefera să le ignore. […] Termenul open source este gândit ca o cale de a deveni mai acceptabil în lumea afacerilor. Punctele de vedere şi valorile mişcării Open Source provin din această alegere", spune Stallman. Fără comentarii.

Încheiere

În timp ce definitivez toate aceste rânduri sub OpenOffice 1.1, noul manager de pachete yum a terminat să îmi actualizeze recent-instalata Fedora cu cele mai noi pachete disponibile pe Internet. Orice aş face, nu pot arunca decât o slabă rază de lumină asupra acestui subiect atât de vast. Tot ce pot să sper este că v-am îndemnat să citiţi mai departe, pe cont propriu. Între timp, vă aştept, ca de obicei, la www.linuxwill.go.ro şi [email protected].