Comentarii și interviuri - PC Magazine Romania, Ianuarie
2004
Utilizarea
calculatoarelor aduce - pe lângă beneficiile pe care le știm cu toții
- un efect mai puțin vizibil, dar nu mai puțin important
|
Mircea Sârbu
Director al firmei IntraWeb Software și columnist al revistei PC Magazine România.
Nașterea unui monstru
Pregătisem pentru acest număr un text în care mă căzneam să demonstrez că utilizarea
calculatoarelor aduce - pe lângă beneficiile pe care le știm cu toții - un efect
mai puțin vizibil, dar nu mai puțin important: induce rigoare și impune o anumită
standardizare, care - cel puțin în zona birocrației - este importantă.
Pretextul mi-l furnizase noua codificare adoptată de Poșta Română, care relevă
o imensă brambureală într-un domeniu cât se poate de banal: exprimarea adreselor.
Primăriile au botezat străzile după ureche și s-au întrecut să elaboreze cele
mai fanteziste metode de numerotare a blocurilor, Academia a sporit ceața adoptând
noua (sau vechea?) ortografia, iar Poșta a transcris totul în nomenclatoare
cum s-a priceput (adică folosind o notație neuniformă și mult prea liberală).
Peste toate astea, constant că nimeni nu poate să-mi spună răspicat cum se numește
oficial orașul în care locuiesc. Pe situl web al primăriei e scris într-un fel,
pe panoul de la intrare e altfel, pe indicatoarele rutiere altfel iar la gară,
bineînțeles, altfel...
Concluzia era că poate n-ar fi o idee rea ca administrația să aducă un strop
de rigoare în acest domeniu elaborând o bază de date unificată, de interes public.
Am renunțat însă la acest text când am auzit la radio o știre care mi-a amintit
că aceeași strălucită idee le-a venit și autorităților române. Numai că domeniul
pe care-l vizează unificarea și consolidarea este cel al informațiilor personale,
ceea ce schimbă radical datele problemei.
Foarte pe scurt, lucrurile stau cam așa: Guvernul României a emis o hotărâre
(952 din 14 august 2003) prin care se precizează normele de constituire ale
unui așa-numit Sistem Informatic Integrat (SII), care va colecta toate informațiile
privind persoanele fizice și juridice din țară. Lectura acestui act normativ
este un exercițiu intelectual care, trebuie să recunosc, m-a depășit total.
N-am reușit să aflu cine va proiecta, va implementa și, mai ales, cine va opera
acest sistem. Se vorbește despre un Consiliu de conducere al SSI și despre un
Centru de management, dar nicăieri nu se spune cum se constituie acestea și
nici cui se subordonează.
N-am reușit să aflu ce fel de date vor fi colectate, care este sursa acestora,
cine va avea drepturi de acces și, mai ales, cine va acorda aceste drepturi.
Cert este că arhivarea poate fi efectuată de orice persoană juridică abilitată
de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.
N-am reușit să aflu nici cine sunt așa-numiții participanți (sau instituții
participante) la sistem. Adică, până la urmă, n-am reușit să aflu nimic despre
"ceva" pe care-l finanțez din taxele și impozitele pe care le plătesc
și care va gestiona informații despre mine.
Poate singura informație relevantă o constituie semnatarii hotărârii. După
primul ministru urmează Alexandru-Radu Timofte (directorul SRI), urmat de domnii
Nica, Rus și Tănăsescu.
Poate că sunt paranoic și mă agit degeaba. Doar există o lege privind prelucrarea
datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul telecomunicațiilor
(676/2001) precum și o lege pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea
datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (677/2001)...
Da, există, numai că ambele legi prevăd o excepție: nu se aplică atunci când
e vorba de "activități" în domeniul apărării naționale, a siguranței
naționale etc.
În data de 3 decembrie 2003, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului -
Comitetul Helsinki (APADOR-CH) s-a adresat justiției pentru a cere anularea
hotărârii 952. De asemenea, a dat în judecată Guvernul României precum și pe
toți semnatarii hotărârii. Spre deosebire de mine, APADOR-CH dispune de juriști
și consultanți care știu să citească o lege (chiar elaborată de Guvernul României)
și care știu să o pună în contextul legislației românești și internaționale.
În motivația acțiunii se menționează o serie de aspecte care mie, ca profan,
mi-au scăpat.
Astfel, Hotărârea aprobă niște norme și proceduri privind SII, dar nu există
nici o lege prin care SII să fi fost creat. Consiliul Suprem de Apărare a Țării
- evocat în preambulul hotărârii nu are putere legislativă. Nici un aspect privind
acest sistem informatic nu a trecut prin Parlament, deși importanța sa este
enormă. Însă cel mai grav aspect este că nu se prevede nici o posibilitate ca
persoanele fizice sau juridice să aibă acces la informațiile care-i privesc
și nici să afle la în ce scopuri vor fi folosite acestea.
În absența oricărui control public, poarta spre abuzuri este larg deschisă.
|