Tendințe - PC Magazine Romania, Noiembrie 2003
Flash Mob
Konstantin Klyagin
Acest an a introdus încă o denumire în vocabularul cultural al internet-ului. Flash mob este numele unui fenomen de abia apărut în iunie, când 150 de oameni fără să se cunoască între ei s-au adunat într-un magazin în New York și au cerut "un covor pentru dragoste la 10 mii de dolari" pentru o "comună din aproprierea orașului". După ce fiecare i-a pus această întrebare vânzatorului surprins până nu se mai poate, aglomerația s-a dispersat.
Bineînteles, acei oameni au stabilit dinainte cu ajutorul e-mail-ului și al mesajelor SMS unde să vină și ce anume să facă, iar acțiunea a reprezentat efectiv doar un fel de distracție. Noul fel, permițând teoretic oricăruia să se exprime prin participarea la un eveniment interesant. Un mod de a scăpa din mersul obișnuit al vieții, un mod de a-se simți o parte dintr-o "aglomerație spontană" (sau "aglomerație inteligentă" -- "smart mob", cum preferă sa-i spună autorii săi).
Regulile
Prima regulă a fight club-ului este să nu vorbești despre fight club. Prima regulă a flash mob-ului zice: dacă esti întrebat ce faci aici, spune că ai ieșit la o plimbare, și chestii ciudate pe care le-ai făcut, le-ai facut din întâmplare, pentru că așa ți-a venit la cap.
A două regulă a fight club-ului este niciodată să nu vorbești despre fight club. La flash mob o dată este de ajuns, iar în schimb a două regulă a lui zice: chiar dacă vă cunoașteți cu alți participanți demult, să nu o arătați. Și să vă stăpâniți tentația de a râde nebunește.
Scurt istoric
La fel ca și participarea la un flash mob nu se dezvăluiește de obicei, nici numele organizatorilor unui eveniment de acest gen nu se publica. Astfel fiecare flash mob este un efort al multora, nu al unei persoane anume, chiar dacă ea și l-a anunțat. Pe de altă parte, istoria a reținut numele creatorilor, aceștia fiind psihologul Howard Rheingold, care în 2002 a scos cartea numindu-se "Smart Mobs: The Next Social Revolution". în acea carte el propunea un nou fel de compartament în comun și a descris avantajele lui din punctul de vedere psihologic. Iar cel care a fost primul care s-a gandit la folosirea internet-ului cu scopul de a aduna "aglomerațiile", a fost Rob Zazueta, un programator din XX și creatorul sitului flocksmart.com.
Dupa primul flash mob desfășurat în iunie, valul mai întâi a acoperit aproape tot continentul de peste Atlantic, după ce a ajuns și în Europa.
Scurta cronologie:
- 17 iunie 2003. New York, secția de mobilă a magazinului "Macy's". Au
participat 150 de oameni. Sarcina era să ceară "un covor de dragoste
la 10 mii de dolari pentru o comună din aproprierea orașului".
- 2 iulie 2003. Tot New York, Manhattan, un hotel luxos. 250 de flash mobsteri
au aplaudat 15 secunde fără nici un sens.
- 24 iulie 2003. Roma, Italia. 300 de flash mobsteri. Ei au venit la o librărie
și au cerut o carte inexistentă.
- 27 iulie 2003. Dotrmund, Germania, expoziție de mașini de spălat. Cei veniți
au scos banane și le-au mâncat simultan.
- 16 august 2003. Moscova, Rusia. Gara de Leningrad, sosirea trenului din
Sankt-Petersburg. Aici flash mobsterii se prefaceau că așteaptă pe cineva,
au scos hârtii cu inscripția "NzR178qWe".
Acum dezvoltarea continue a fenomenului este aproape imposibil de urmărit. Până în momentul de față au avut loc sute de flash mob-uri și cine mai știe câte mai urmează, iar cei pasionati de această nouă nebuneală planuiesc evenimente noi în continuare, mai interesante si mai "aglomerate".
Motivele
Cred ca la fel ca și mine vă întrebați, oare ce atrage atat de mulți oameni să participe, să aștepte nerăbdător anunțuri ale unor flash mob-uri noi? Conform sondajului făcut de reporterii de la CNN, în afară de primele două motive menționate mai sus printre care amuzament și întreruperea programului obișnuit, s-au descoperit urmatoarele:
- social: unora le place faptul că sunt undeva cu oamenii; activitate comună;
- politic: unii au susținut că ieșirea pe străzi deja reprezintă un act politic,
chiar și au fost ceva flash mob-uri anti-Bush în America;
- caritate: au avut loc și evenimente cu scopul de a dona la niște programe
binevoitoare.
După părerea mea, flash mob-urile de asemenea îi ajută pe participanții săi să scape de complicații psihologice față de comportament în public, adică îi eliberează de teama, uneori exagerată, de a fi priviți prost.
Link-uri
Dacă vreți să vă documentați mai bine în privința fenomenului flash mobbing, chiar și cu scopul de a deveni un activist al mișcării acestea, aveți o multitudine de surse din care vă puteți informa. Cele mai cuprinzatoare din acestea sunt urmatoarele:
în Romania?
Pe cât știu eu, încă nu s-a format o mișcare mare, ceea ce înseamnă că poți și tu să intri în istorie ca unul dintre primii flash mobsteri români ;) Pentru discuții însă legate de dezvoltarea flash mobbing-ului în țară vă puteți abona la romania-flash-mob pe Yahoo! groups, creat de un prieten de-al meu virusat de noua chestiune. Și cine știe, poate în viitorul apropriat ne vom găsi împreună pe stradă măncând banane, aplăuzând și sărind în aer, fără nici un scop. Aproape.
|
