Portret - PC Magazine Romania, Octombrie 2003

Omul cu Pascalul

Make it as simple as possible, but not simpler - Albert Einstein

Niklaus Wirth s-a născut în 1934 la Winterthur, nu departe de Zurich. A copilărit în preajma liceului unde tatăl său era profesor de geografie. A manifestat de mic o atracţie specială pentru tehnologie, alimentată din plin de biblioteca tatălui său. A optat pentru o carieră în electronică, urmând cursurile Institutului Federal de Tehnologie (ETH) din Zurich, pe care l-a absolvit în 1959. A urmat un masterat la Universitatea Laval din Canada (1960) şi apoi un doctorat în inginerie software la Universitatea Berkeley, California (1963). Următorii patru ani i-a petrecut în calitate de profesor asistent în Computer Science la Universitatea Stanford. În 1967 se întoarce în Elveţia, iar în 1968 devine profesor de informatică la ETH.

A dobândit o faimă mondială ca inventator al limbajului Pascal şi în 1984 a fost laureat al prestigiosul premiu Turing al ACM - un Nobel al informaticii.

Pascal

La sfârşitul anilor 60, lumea limbajelor de programare era destul de aridă şi scindată. Inginerii şi savanţii foloseau Fortran, un limbaj orientat spre calcule matematice, în vreme ce lumea comercială folosea Cobol, un limbaj orientat spre lucrul cu caractere şi calcule simple. Mediile academice făceau eforturi să creeze un limbaj mai general, care să poată fi utilizat în mai multe domenii, rezultatul fiind numit Algol. Wirth a contribuit la Algol, dar l-a considerat prea puţin adecvat scopurilor sale. Avea nevoie de un limbaj mai simplu şi de nivel mai înalt, care să "capteze" concepte fundamentale în structuri simple şi lipsite de ambiguităţi. Pascal a fost primul limbaj de programare proiectat pe baza unei specificaţii formale, ceea ce a permis realizarea unor compilatoare performante şi l-a impus ca limbaj perfect pentru învăţarea programării.

Răspândirea Pascalului a fost extraordinară, fiind adoptat aproape imediat de întreaga comunitate academică. Apariţia microcomputerelor a popularizat şi mai mult limbajul, mai ales după ce mica firmă Borland a realizat un compilator Pascal la un preţ accesibil: 50 de dolari. Era prima dată în istoria informaticii când un compilator devenea accesibil pe scară largă.

Modula-2 şi Oberon

Wirth a fost de la bun început conştient de slăbiciunile limbajului Pascal, iar dezvoltarea explozivă a informaticii în anii 80 a adăugat noi provocări. Proiectele software de amploare nu mai puteau fi stăpânite prin mijloace artizanale, aşa că Wirth şi-a propus un proiect şi mai ambiţios: un limbaj de programare care să permită descrierea completă a unor sisteme complexe. Suportul pentru munca în echipă devenea esenţial, aşa că - pe lângă programarea structurată şi abordarea top-down - Wirth a devenit şi un pionier al programării modulare. Proiectul unei staţii de lucru (Lilith) a furnizat prilejul aşteptat. În 1979, Modula-2 devenea realitate. Deşi mai simplu şi mai puternic decât Pascal, Modula-2 nu a cunoscut acelaşi succes (fiind însă ales ca model pentru limbajul Ada).

Un deceniu mai târziu, într-o epocă deja dominată de PC-uri şi de interfeţe grafice, un nou proiect (computerul Ceres) i-a oferit lui Wirth şansa să-şi încununeze creaţia cu o bijuterie: sistemul Oberon. De o eleganţă inegalabilă prin simplitatea sa aproape austeră (raportul limbajului are doar 16 pagini, faţă de 50 în cazul Pascalului), Oberon încorporează toate conceptele majore ale programării moderne (obiecte, interfeţe, mesaje etc.) prin construcţii simple şi expresive, deschizând calea spre sisteme extensibile bazate pe componente software. Sistemul de operare al staţiilor Ceres însumează doar 12000 de linii de cod Oberon, iar un framework Oberon cuprinzând un compilator, un sistem de depanare, un procesor de text complet, un subsistem grafic şi întreaga documentaţie 2 MB, într-o epocă în care un procesor de text vine pe două CD-uri...

Amărăciunea

Sistemul Oberon a cunoscut o răspândire extrem de limitată şi aproape exclusiv academică. Industria l-a ignorat cu desăvârşire în ciuda eficienţei sale dovedite. O mână de oameni de la ETH au realizat în totalitate infrastructura informatică a institutului, de la sistemele contabile până la siturile Web, totul în Oberon. Dar lumea informatică este dominată de bloatware, de programe monolitice pline de bug-uri, devoratoare de resurse care ne obligă să ne schimbăm hardul din doi în doi ani, oferindu-ne mii de features de care nu vom avea nevoie niciodată.

Profesorul Wirth s-a pensionat în 1999, la vârsta minimă admisă pentru funcţionarii publici: 65 de ani. - MS