Editorial PC Magazine Romania, Ianuarie  2003

Deregl(ement)area

Dan Şerbănescu
Redactor Şef
PC Magazine România

De la bun început aş dori să fac precizarea că nu sunt expert în telecomunicaţii. Dar, dacă lucrurile vor funcţiona cum trebuie, probabil că nici nu trebuie să fiu, pentru a mă bucura alături de voi de minunata lume a telecomunicaţiilor fără monopol. De la începutul acestui an, RomTelecom nu va mai fi singurul operator abilitat să furnizeze servicii de telefonie fixă pe teritoriul României. În teorie, oricine (în măsura în care respectă condiţiile legale) poate primi o autorizare pentru a desfăşura astfel de servicii. În practică, există destule entităţi care şi-au anunţat intenţia de a o face. Am auzit despre mai multe proiecte, de la tehnologii (care chiar există şi funcţionează) capabile să permită transferul de voce prin reţele IP sau prin cele de cablu, la alternative hertziene, care presupun telefoane ce să funcţionează ca o staţie radio (unde am mai auzit eu asta?).
Toate bune şi frumoase, dar (eternul dar românesc, care de prea puţine ori are sensul de cadou) cum se va schimba viaţa nostră de acum încolo? Teoretic, dacă RomTelecom nu mă mai satisface (fie ca tarife, fie ca funcţionalitate) pot opta pentru un alt operator, care să îmi ofere un pachet de servicii, nu doar de telefonie fixă (pe care, ca orice redactor - nu neapărat şef - care se respectă o folosesc doar ca pe o alternativă), ci şi de conectare la internet. Ei bine, v-am plimbat eu niţel, dar aici voiam să vă aduc.

La serviciu, probabil că toţi cei care citiţi PC Magazine aveţi, într-o formă sau alta, acces la internet. Chiar dacă sunteţi încă elevi sau studenţi şi nu v-a prins din urmă informatizarea instituţiilor de învăţământ atât de mediatizată de autorităţi, sunt convins că vă descurcaţi voi cumva pentru a ieşi pe web. De regulă, conectivitatea la serviciu e la un nivel cel puţin decent şi cu greu îmi imaginez o firmă cât de cât cu pretenţii care să nu îşi poată permite o conexiune care să intre la categoria generică "OK" (dacă sunteţi puşi pe descărcat zeci de giga pe zi şi nu vă ţine "ţeava" e o altă discuţie).

Ce va fi însă cu internetul de acasă? Cam asta ar fi problema mea. În primul meu an de PC Magazine am tot scris despre binefacerile eBusiness, despre cum schimbă internetul din temelii nu doar modul concret în care se derulează o afacere, ci şi vieţile private ale fiecăruia. Am văzut cu ochii mei o casă construită din temelii pentru conectivitate la web (cu serverul într-o debara, dacă vă puteţi imagina). Am tot scris despre cât de comod şi practic poate deveni comerţul electronic. Despre ce binefacere ar fi să-ţi poţi rezolva online treburi pentru care în prezent eşti obligat să stai la coadă la cine ştie ce ghişeu.

Desigur, poţi cumpăra online şi de la serviciu, ba chiar şi de la Internet Cafe-ul din colţ. Dar ce diferenţă e între a merge fizic la magazin şi a merge fizic chiar şi până la colţul străzii? Adevăratul comerţ electronic va începe atunci când vei putea face toate lucrurile astea cât se poate de comod, de acasă. Dincolo de necesitatea de a avea un PC, o linie telefonică şi o carte de credit validă (şi curajul de a o folosi online), lucruri pe care presupun, cu o zdravănă doză de optimism, că vi le-aţi putea permite, vine un alt factor, esenţial, şi anume conexiunea la internet. Cu unele excepţii (mă tem că mici), marea majoritate a celor ce se conectează la internet de acasă o fac prin clasicul şi uneori enervant de lentul dial-up (aş fi rău dacă m-aş plânge de preţul dial-up-ului, care, chiar dacă s-a mai scumpit un pic rămâne, totuşi, relativ accesibil, dar... cât dai atâta face J). Chiar şi aşa, de cele mai multe ori o astfel de conexiune poate fi suficientă pentru simpla navigare. Dar pentru a lua o decizie de a cumpăra online, s-ar putea să aveţi nevoie de ceva mai mult decât o simplă navigare pe sit. Poate aveţi nevoie să descărcaţi un PDF mai stufos cu prezentarea unui produs sau un filmuleţ sugestiv, sau chiar produsul în sine, dacă ceea ce cumpăraţi e software. Şi atunci mai e dial-up-ul de RomTelecom suficient? Sau dial-up-ul oricui (mai ales că noii operatori s-ar putea să nu dispună de infrastructură proprie şi să o folosească tot pe cea a RomTelecom-ului)? Dereglementarea ne va aduce şi altceva decât dial-up sub o altă etichetă? Vor fi oare noile tehnologii de conectare (ISDN, ADSL etc.) mult mai accesibile pentru românul de rând? Va ajuta ea la dezvoltarea lăudatului pom al comerţului electronic? Cât vom plăti, şi pentru ce anume? Va avea tot românul IP-ul lui? Sau, şi aici frizez deja SF-ul, vom ajunge să nu ne mai coste nimic convorbirile locale, ca în alte părţi ale lumii, ceea ce ar însemna că vom plăti doar serviciile de conectare nu şi infrastructura?

Din păcate, la ora la care scriu aceste rânduri, lumea e foarte preocupată de Sărbători, iar ofertele pe care le aşteptăm cu toţii încă nu au apărut. Poate că, la ora la care citiţi voi aceste rânduri, măcar o parte din întrebările mele îşi vor fi găsit un răspuns. Sincer să fiu, sunt destul de sceptic. Cel mai probabil, vor trece luni bune înainte ca cineva să vă bată la uşă propunându-vă o alternativă. Şi probabil că la uşă o să vă bată RomTelecom-ul, propunându-vă o alternativă la ceilalţi.

Rămâne de... reglementat!