Comentarii şi interviuri - PC Magazine Romania, Ianuarie  2003

Nicolae Burchel - Avocat, BSA România

Pirateria software, un risc ce poate costa scump

Mihaela Cârstea

Managerul TI suferă de regulă o dublă presiune: pe de o parte, din partea angajaţilor care instalează ilegal pe computerele societăţii şi alte programe de calculator decât cele pentru care există licenţe, iar, pe de altă parte, din partea managerilor generali care alocă resurse financiare insuficiente achiziţionării tuturor licenţelor necesare activităţii firmei

Respectarea drepturilor de autor pentru produsele software este în România nu numai o problemă financiară, ci şi una de mentalitate. Mulţi consideră că softul, dat fiind uşurinţa cu care poate fi transmis printr-o largă varietate de mijloace electronice, poate fi folosit fără oprelişti. Ori lucrurile, cel puţin deocamdată (şi probabil încă o bună bucată de timp), nu stau chiar aşa. Proprietarii programelor trebuie să îşi primească drepturile, sumele obţinute din vânzarea licenţelor fiind în bună parte folosite pentru cercetare şi dezvoltare, deci pentru îmbunătăţirea produselor existente şi crearea altora noi. Consecinţele nerespectării legii drepturilor de autor (8/1996) pot atrage amenzi penale între 700.000 şi 7 milioane de lei sau închisoare de la 3 luni la 3 ani, în funcţie de pagubele produse.

Pentru a lămuri problemele legate de pirateria software, pentru a identifica aspectele specifice şi pentru a încerca să găsească soluţii de intrare în legalitate a cât mai multor instituţii şi companii româneşti, BSA România a întreprins în perioada 11-22 noiembrie 2002 un turneu în patru zone geografice ale ţării (Moldova, Ardeal, Oltenia, Banat). Revista PC Magazine s-a alăturat acestui demers din dorinţa de a afla cum poate contribui cel mai eficient la educaţia şi informarea cât mai corectă a cititorilor săi.

Câteva concluzii privind acest dialog BSA - utilizatorii din administraţia locală şi companiile din regiunile amintite le veţi putea afla din interviul cu avocatul Nicolae Burchel, care conduce biroul ce reprezintă interesele companiilor membre ale BSA în România.

PC Magazine: Domule Burchel, am participat împreună la un turneu informaţional şi educaţional privind necesitatea folosirii software-ului cu licenţă în câteva din regiunile geografice ale ţării. Care sunt concluziile generale care s-au desprins din acest eveniment şi care sunt particularităţile fiecărei regiuni?

Nicolae Burchel: BSA, organizaţie internaţională non-profit a producătorilor de software, a fost creată în 1988 pentru a lupta împotriva piratării programelor de calculator. Business Software Alliance reuneşte astăzi cele mai mari nume de companii care sunt active pe piaţa de software: Adobe, Apple, Autodesk, Bentley, Macromedia, Microsoft, Symantec etc. Aceştia investesc resurse financiare şi umane enorme în crearea de programe de calculator, programe fără de care societatea noastră nu mai poate fi concepută. Or, piratarea de software reprezintă un furt al muncii şi eforturilor acestor companii şi ale oamenilor care lucrează în producţia de programe de calculator. A folosi şi a distribui programe de calculator fără acordul autorilor acestora înseamnă nesocotirea unui drept de proprietate, iar producătorii de software au hotărât să-şi reunească eforturile de combatere a acestor activităţi ilegale. Una dintre metodele folosite în acest scop este activitatea de educare a publicului, a celor cărora le sunt destinate programele de calculator. Mai ales în România nivelul de educaţie în ceea ce priveşte condiţiile legale de utilizare a programelor de calculator este destul de scăzut. Suntem conştienţi de această realitate şi, de aceea, am organizat încă din 1997, când organizaţia a început să activeze şi în România, mai multe campanii de informare şi de educare a utilizatorilor şi distribuitorilor de programe de calculator.

Campania desfăşurată în toamna 2002 se înscrie în aceste eforturi educaţionale, iar experienţa celor două săptămâni de contact direct cu oamenii nu a făcut altceva decât să confirme faptul că sunt încă multe de făcut pentru ca omul obişnuit, nespecialistul, să cunoască regulile utilizării legale a programelor de calculator. Pe de altă parte, am observat că şi specialiştii în domeniul TI au încă o serie de nelămuriri referitoare la legislaţia aplicabilă utilizării programelor de calculator. Aceasta se datorează şi faptului că această legislaţie suferă de boala întregului sistem legislativ românesc: este destul de stufoasă şi suferă modificări dese şi contradictorii. Oricum, un principiu este clar şi acesta a fost şi mesajul pe care am încercat să-l transmitem: folosirea şi distribuirea fără licenţă a programelor de calculator este ilegală şi se pedepseşte ca infracţiune.

PC Magazine: Seminariile susţinute s-au adresat la două categorii de auditoriu: administraţie şi legislativ, pe de o parte, şi firme, pe de alta, şi au fost urmate de dezbateri importante. Cu toate că unele problematici au fost comune, au existat şi particularităţi. Care au fost acestea?
Nicolae Burchel: Tematica comună a fost legalitatea utilizării programelor de calculator, dar categoriile diferite de auditoriu au relevat probleme practice distincte. Am putut observa faptul că în sectorul administraţiei publice una din marile probleme este aceea a bugetului limitat, care nu permite achiziţionarea licenţelor necesare. Trebuie ştiut faptul că producătorii de software sunt conştienţi de aceste probleme şi că au lansat de-a lungul timpului mai multe programe speciale destinate administraţiei publice, astfel încât autorităţile să poată procura licenţele necesare desfăşurării activităţii. Un alt aspect care a revenit des în cursul discuţiilor a fost ridicat de managerii TI, care întâmpină probleme în a-şi convinge superiorii (manageri generali, directori etc.) de necesitatea achiziţionării de licenţe în mod legal. Această problemă nu este nouă, iar Business Software Alliance şi-a concentrat eforturile informaţionale nu numai la nivelul manageriatului TI, ci şi al manageriatului general.
PC Magazine: Deoarece au existat câteva întrebări care au interesat pe toţi participanţii, indiferent de regiunea geografică şi de segmentul de auditoriu, vă propun să le dăm răspuns şi pentru cititorii revistei PC Magazine. Deci:

Prin ce documente se face dovada deţinerii legale de software?
Nicolae Burchel: În principiu, pentru a dovedi dobândirea în mod legal a dreptului de utilizare a programului de calculator cumpărătorul trebuie să prezinte licenţa (contractul de utilizare) însoţită de factura de achiziţionare a acelei licenţe.

PC Magazine: Existenţa unei licenţe pentru o anumită versiune de program este suficientă pentru a fi în legalitate şi în cazul folosirii unei versiuni mai vechi a acestuia?

Nicolae Burchel: În cazul în care cumpărătorul achiziţionează o versiune a unui program, dar, din diferite motive, în primul rând de natură tehnică, doreşte să utilizeze o versiune anterioară a acelui program, va trebui să contacteze compania producătoare sau reprezentanţii comerciali ai acesteia în România pentru a i se acorda dreptul de downgrade (există şi cazuri în care dreptul de downgrade e implicit, dar acest lucru trebuie verificat de cumpărător). Ca regulă generală, aceasta este o simplă formalitate, dreptul de downgrade nefiind refuzat, dar procedura trebuie parcursă, pentru că altfel nu se poate justifica folosirea unei anumite versiuni de program de calculator printr-o licenţă referitoare la o altă versiune.

PC Magazine: Cum se poate proteja un administrator TI dintr-o organizaţie atât faţă de superiorii săi care nu îl sprijină pentru legalizarea softului folosit, cât şi faţă de angajaţii organizaţiei care îşi instalează singuri diferite produse pe calculatoarele pe care lucrează?

Nicolae Burchel: Managerul TI suferă de regulă o dublă presiune: pe de o parte, din partea angajaţilor care instalează ilegal pe computerele societăţii şi alte programe de calculator decât cele pentru care există licenţe, iar, pe de altă parte, din partea managerilor generali care alocă resurse financiare insuficiente achiziţionării tuturor licenţelor necesare activităţii firmei. Faţă de comportamentul angajaţilor, managerul TI se poate proteja instituind câte o fişă pentru fiecare calculator din companie, fişă pe care sunt înscrise programele instalate pe acel calculator în mod legal (cu licenţă); această fişă se semnează de angajat, care-şi asumă obligaţia de a nu instala nici un alt program pe acel calculator; în cazul în care o face, el, angajatul, va răspunde din punct de vedere juridic. Faţă de refuzul superiorilor de a-i pune la dispoziţie sumele necesare cumpărării de licenţe, managerul TI poate întocmi o listă detaliată cu programele de calculator ce trebuie achiziţionate şi să facă o informare scrisă, oficială, eventual înregistrată, privind această problemă către managementul general. Trebuie subliniat faptul că o asemenea informare nu are ca rezultat exonerarea de răspundere a managerului TI, ci, cel mult, o împărţire a responsabilităţii juridice între managerul TI şi managementul general al companiei.

PC Magazine: Firmele de software care nu fac parte din Business Software Alliance pot fi protejate de biroul de avocatură BSA?
Nicolae Burchel: Toţi autorii de programe de calculator, persoane juridice sau fizice, sunt protejaţi în mod egal de lege. Fiecare poate să-şi aleagă modalitatea prin care se apără de piratarea programelor sale de calculator: în cadrul unei organizaţii sau individual. Potrivit legilor româneşti, un avocat nu poate acţiona legal decât dacă a fost investit de clientul său să o facă. În consecinţă, se pot apăra drepturile acelor producători de software cu care s-au încheiat contracte de asistenţă juridică.