Legislaţie - PC Magazine Romania, Septembrie 2002

Din ce în ce mai greu să fii hacker

Alexandra Bocan - Miculiţi & Asociaţii - Linklaters

Pe la mijlocul lunii iulie, un titlu de pe news.com şi alte situri de ştiri a dat cu siguranţă fiori împătimiţilor calculatoarelor - "Camera reprezentanţilor aprobă închisoarea pe viaţă pentru hackeri". Din fericire, noul proiect american de "Lege pentru sporirea siguranţei cibernetice" (Cyber Security Enhancement Act), care urmează a fi dezbătut şi în Senat, nu este atât de restrictiv pe cât aţi crede la prima vedere.

Proiectul, care poate fi găsit la http://thomas.loc.gov, face parte din eforturile guvernului american de a asigura o protecţie sporită împotriva criminalităţii pe internet. Principalele mijloace de atac ale administraţiei americane vor fi creşterea pedepselor pentru infracţiunile săvârşite prin intermediul calculatorului şi posibilitatea autorităţilor de a obţine în condiţii mai puţin restrictive date confidenţiale de la furnizorii de servicii internet, şi, deci, de a avea acces la comunicările prin e-mail.

Salutat cu entuziasm de Microsoft şi Business Software Alliance, proiectul a atras însă multe critici în ceea ce priveşte impactul asupra drepturilor şi libertăţilor civile. Acestea nu au vizat introducerea pedepsei pe viaţă, având în vedere că această pedeapsă este prevăzută numai pentru cazuri cu adevărat grave, când făptuitorul provoacă sau încearcă să provoace, cu intenţie sau din neglijenţă, moartea uneia sau mai multor persoane. Deşi această prevedere a atras atenţia presei, controversa a avut de-a face mai ales cu atingerile aduse dreptului la secretul corespondenţei. Conform proiectului, furnizorii de servicii internet vor putea dezvălui datele confidenţiale ale clienţilor lor, în anumite condiţii, autorităţilor federale, statale sau locale.

Reglementarea actuală prevede această posibilitate numai cu privire la organele care asigură aplicarea legii (cum ar fi poliţia). Teama de efectele devastatoare ale folosirii internetului de către grupări teroriste a fost însă mai puternică decât dorinţa de a proteja libertăţile civile, numai trei dintre membrii Camerei Reprezentanţilor votând împotriva proiectului.

Datorită extinderii globale a internetului, care face ca un "clic" dintr-o parte a lumii să producă efecte la mii de kilometri distanţă, o nouă reglementare americană ar avea impact asupra comunităţii TI la nivel global. În măsura în care efectele unei infracţiuni se produc pe teritoriul Statelor Unite, instanţele SUA au competenţa de judecată, chiar dacă fapta a fost săvârşită pe teritoriul altui stat. Cu toate acestea, o persoană nu poate fi arestată şi supusă judecăţii conform dreptului din SUA decât dacă ajunge pe teritoriul american - de bună voie sau, mai ales în cazul infracţiunilor grave, prin extrădare.
Constituţia României, cel puţin în forma actuală, interzice extrădarea propriilor cetăţeni. Aceasta nu înseamnă însă imunitate pentru hackerii români. Chiar dacă, pentru moment, un Cyber Security Act românesc nu există încă, legislaţia în vigoare nu lasă mult loc de mişcare pentru aceştia.

Noua lege a comerţului electronic incriminează, pe lângă fapte legate de mijloace electronice de plată, şi "efectuarea de operaţiuni neautorizate într-un sistem informatic". Astfel, pentru accesul neautorizat într-un sistem informatic sau într-un domeniu hackerul român riscă închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă penală. Durata pedepsei creşte vertiginos pentru transferul neautorizat de date (de la 1 la 12 ani) şi pentru modificarea sau distrugerea informaţiei stocate într-un sistem informatic ori domeniu (de la 3 la 15 ani).

În plus, nu trebuie uitat că scopurile în care are loc accesul neautorizat sau urmările acestuia pot constitui ele însele infracţiuni; omorul, distrugerea sau delapidarea nu îşi pierd caracterul penal doar pentru că sunt săvârşite prin intermediul calculatorului. Şi un hacker român riscă închisoarea pe viaţă dacă, de exemplu, provoacă, în mod intenţionat, moartea a două sau mai multe persoane prin efectuarea activităţilor sale.

În ceea ce priveşte corespondenţa, Constituţia proclamă secretul acesteia ca fiind inviolabil. Desfăşurarea instrucţiei penale este însă unul dintre cazurile în care drepturile constituţionale pot fi restrânse. Mai mult decât atât, legile privind traficul de persoane şi traficul de droguri fac chiar referire expresă la posibilitatea de a supraveghea sistemele informatice. Astfel, cu autorizarea procurorului, se pot supraveghea sistemele informatice folosite de o persoană despre care există indicii temeinice că pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni prevăzute în legile de mai sus ori care a comis o astfel de infracţiune.

În astfel de condiţii, sfatul avocatului nu poate fi decât unul: s-ar putea să fie o aventură să fii hacker, dar e o aventură ilegală. Atât la ei, cât şi la noi.