Legislaţie - PC Magazine Romania, August 2002

Pirateria software în procente

Elena Andreea Liţă

Deşi a scăzut cu 18% în ultimii 6 ani, rata pirateriei din România rămâne la cote alarmante

GRAFICUL 1 - RATA MONDIALĂ A PIRATERIEI

La începutul anului 2002, International Planning and Research Institute (IPR) a finalizat o analiză asupra pirateriei software în anul 2001, comandată de Business Software Alliance şi companiile membre. Scopul acestui studiu este de a examina datele disponibile şi de a utiliza o metodologie sistematică pentru a determina ratele pirateriei la nivel mondial şi pierderile în dolari asociate, rata pirateriei fiind măsurată în funcţie de cantitatea aplicaţiilor software de business instalate fără licenţă.
Rezultatele studiului anual BSA Global Piracy Study pentru 2001 arată că pirateria software continuă să fie o provocare pentru industria software. Pentru prima dată în istoria acestui studiu, rată mondială a pirateriei a crescut doi ani consecutiv, 2000 şi 2001. În 2001 rata pirateriei a fost de 40%, faţă de 37% în 2000 şi 36% în 1999

GRAFICUL 2 - RATA PIRATERIEI LA NIVEL REGIONAL

La nivel regional (graficul 2), cea mai ridicată rată a pirateriei software din Europa Centrală şi de Est este înregistrată în Rusia şi Ucraina, 87%, iar cea mai coborâtă rată a pirateriei software este înregistrată în Cehia, 43%. Media pentru întreaga Europă Centrală şi de Est este de 67%.

În Europa de Vest, Grecia rămâne ţara cu cea mai mare rată a pirateriei cu 64%, în timp ce în Marea Britanie şi Danemarca se întâlnesc cele mai mici rate - 25%, respectiv 26%. Alte câteva ţări din Europa de Vest au înregistrat în 2001 rate mai mari decât în 2000, între acestea numărându-se şi două dintre cele mai mari pieţe de desfacere din zonă, Franţa şi Germania.

America de Nord. În Statele Unite, în 2001 rata pirateriei a crescut cu un procent, ajungând la 25%; totuşi Statele Unite este una dintre ţările cu cea mai mică rată a pirateriei din lume. Canada a rămas la acelaşi 38% din 2000.

În America Latină s-a înregistrat în 2001 un mic declin al ratei medii. În Brazilia şi Mexic, două dintre ţările cele mai dezvoltate din punct de vedere economic din zonă, ratele pirateriei au scăzut la 56%, respectiv 55%. Ţara cu cea mai mică rată a pirateriei din America Latină a fost Puerto Rico (47%), urmată de Chile cu 51%. La polul opus s-a situat Nicaragua cu 78%.

Asia/Pacific. Câteva dintre ţările mari din Asia au înregistrat creşteri în ceea ce priveşte rata pirateriei. În Malaezia şi India rata pirateriei a ajuns la 70%, iar în Philipine s-a ridicat la 63%. În majoritatea celorlalte ţări din regiune, rata pirateriei nu a variat foarte mult. Indonezia a ajuns la 88%, faţă de 89% în 2000, Japonia a rămas tot la 37% iar Australia a avut o rată a pirateriei de 27%, faţă de 33% în 2000. Noua Zeelandă, cu 26%, rămâne în continuare ţara cu cea mai scăzută rată a pirateriei din regiunea Asia Pacific, în timp ce Vietnam se situează în topul ţărilor cu cea mai mare rată a pirateriei cu un procent de 94%, fiind urmată îndeaproape de China cu 92%.

TOPUL ŢĂRILOR CU CEA MAI MARE RATĂ A PIRATERIEI

Trei dintre cele mai dezvoltate ţări din Orientul Mijlociu - Turcia, Israel şi Arabia Saudită - au reuşit să scadă rata pirateriei, cea mai mare "realizare" fiind înregistrată de Turcia cu 58% faţă de 63% în 2000. Israel, cu 40%, este ţara cu cea mai mică rată a pirateriei din zonă, în timp ce Liban (79%), Quatar (78%) şi Bahrain (77%) se situează pe locuri fruntaşe în topul "răufăcătorilor".

În Africa s-a observat o creştere minoră a ratei pirateriei, de la 52% în 2000 la 53% în 2001. Africa de Sud, cea mai mare putere economică din zonă, a înregistrat cea mai mică rată a pirateriei cu un procent de 38%. Şi această zonă, însă, îşi are proprii reprezentanţi în topul amintit anterior - Kenia cu 77% şi Nigeria cu 71%.

Pe plan mondial, pierderile înregistrate în anul 2001 de producătorii de software sunt evaluate la aproximativ 11 miliarde de dolari.

GRAFICUL 3 - ALOCAREA PIERDERILOR

Pierderile în dolari cauzate de pirateria software au scăzut din 2000 cu 6,7% ajungând până la 10,97 miliarde de dolari. Această scădere nu este direct proporţională cu scăderea ratei pirateriei, ci un rezultat al mai multor factori. De exemplu, dolarul american era foarte puternic în 2000 în comparaţie cu monedele locale, iar preţurile software-ului care erau raportate la dolarul american au început să scadă, generând astfel o tendinţă de declin al preţurilor, tendinţă care a continuat să crească în ultimii zece ani. Acest declin maschează într-un fel efectele pirateriei în ceea ce priveşte pierderile cauzate. În plus, piaţa software-ului legal a scăzut în 2001, iar efectele recesiunii au fost resimţite în cheltuielile tehnologice.

Din combinaţia între micşorarea pieţei şi preţurile mici a rezultat o uşoară scădere a pierderilor în dolari cauzate de piraterie. Dar cu toate că această sumă a ajuns la 10.97 miliarde de dolari, problema pirateriei software este cu doar 10% mai mică decât în 1999 când a fost înregistrat vârful său - 12.16 miliarde de dolari.

În 2001, regiunile cu cele mai mari pierderi în dolari au fost Asia/Pacific, Europa de Vest şi America de Nord (graficul 3). Aceste zone sunt cele mai dezvoltate din punct de vedere economic şi în consecinţă şi cele mai mari pieţe de desfacere pentru PC-uri şi software. În Europa de Vest şi America de Nord, ratele pirateriei relativ reduse generează totuşi cele mai mari pierderi în dolari. În regiunea Asia/Pacific, unde rata pirateriei este considerabil mai ridicată decât în America de Nord sau Europa de Vest, pierderile se ridică la 43% din pierderile mondiale cauzate de piraterie.

Conform studiului, în România rata pirateriei software corespunzătoare anului 2001 a coborât la 75%. Tendinţa generală înregistrată în ultimii ani este descendentă, înregistrându-se o scădere de 18% în ultimii şase ani. Cu toate acestea, rata pirateriei software din România rămâne la cote alarmante, una dintre cele mai ridicate din regiune şi din lume. Pierderile înregistrate de principalii producătorii de aplicaţii de business sunt evaluate la peste 19 milioane de dolari anual. La acestea se adaugă pierderile înregistrate de întreaga industrie software şi cele ale altor industrii cu interese conexe, precum şi pierderile statului român rezultate din necolectarea de taxe şi impozite aferente comerţului legal cu programe de calculator. Un studiu Data Monitor corespunzător anului 2000, evalua pierderile totale înregistrate în România la aproximativ 150 de milioane de dolari anual.

Motivele scăderii ratei pirateriei în România s-au datorat în mare măsură campaniilor de informare desfăşurate de BSA şi partenerii săi, precum şi eforturilor depuse de autorităţi pentru depistarea celor care folosesc sau distribuie programe piratate. În ultimii doi ani, au fost înregistrate anual peste 300 de dosare penale împotriva celor care au încălcat drepturile de autor aparţinând producătorilor de programe de calculator.