Comentarii şi interviuri - PC Magazine Romania, August  2002

Cristian Popa, Director General Intelligent Unit Organizer

Teleworking-ul la început de mileniu

Odată cu trecerea timpului şi cu dezvoltarea societăţii, modul clasic de a munci a suferit numeroase transformări. Datorită dorinţei de a simplifica munca prin mijloace moderne, de a utiliza mai eficient şi mai flexibil timpul şi mijloacele materiale şi poate de a fi alături de familie mai mult timp, a apărut teleworking-ul, un sistem nou care a revoluţionat concepţia despre muncă

PC Magazine: Ce este teleworking-ul şi cine poate face parte dintr-un sistem de teleworking?

Cristian Popa: În sens general, teleworking-ul este o activitate prin care se utilizează tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru realizarea unei activităţi lucrative la distanţă. Chiar dacă teleworking-ul cunoaşte o multitudine de stiluri şi modele de organizare, cele mai importante de menţionat sunt telecomunităţile - birouri tip satelit, aflate la domiciliul lucrătorului, care se conectează la un centru de comandă. Dintr-un sistem de teleworking poate face parte orice firmă şi telelucrător care desfăşoară o activitate ce se poate realiza într-un astfel de sistem. Telelucrătorii sunt persoanele care lucrează la domiciliu sau în telecentre de lucru sau care se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor, dar al căror loc de muncă este acasă. De obicei printre telelucrători întâlnim specialişti care îşi oferă serviciile.

PC Magazine: Care este aria de aplicabilitate a teleworking-ului?

Cristian Popa: Prezintă potenţial pentru teleworking joburile cu funcţii de cunoaştere, vânzări, marketing şi întâlnim cu preponderenţă lucrători în domeniul publicităţii, analişti, arhitecţi, auditori, consultanţi, manageri de baze de date, economişti, jurnalişti, analişti în domeniul pieţelor, programatori, ingineri software şi mai toate meseriile legate de TI&C. Nu trebuie să uităm că teleworking-ul are o strânsă legătură cu facilităţile de telecooperare oferite de organizaţie, însemnând totodată şi un contact mai bun cu colegii şi posibilitatea de a coopera cu specialişti din toată lumea.

PC Magazine: Cum se poate implementa un sistem de teleworking într-o firmă?

Cristian Popa: Înainte de a vorbi despre implementarea propriu-zisă a unui sistem de teleworking, cred că trebuie să amintim de avantajele teleworking-ului şi anume: telelucrătorii se pot concentra mai bine, au o productivitate mai mare, costurile pentru transport sunt inexistente, există un echilibru mai bun între lucru şi viaţa de familie, orele de lucru sunt flexibile. Pentru angajatori avantajele constau în: reducerea costurilor, creşterea productivităţii şi a performanţei (telelucrătorii sunt plătiţi exact pentru ceea ce realizează). Înainte de trecerea la telelucru este foarte important ca angajaţii şi managerii unei firme să ştie dacă organizaţia respectivă este pregătită pentru acest pas. Nu trebuie să uităm că telelucrul se poate dezvolta numai într-un mediu cu o mentalitate corespunzătoare, unde atitudinea managerială faţă de acest nou mod de lucru este pozitivă. Şefii obişnuiţi să verifice timpul de lucru al angajaţilor, să ţină evidenţe precise asupra eficacităţii muncii fiecăruia, vor accepta cu dificultate teleworking-ul, considerând că prin acest sistem nu îşi mai pot controla subordonaţii. Problema cea mai mare legată de introducerea telelucrului în cadrul unei organizaţii este infrastructura şi costurile acesteia. Din infrastructura informaţională nu trebuie să lipsească un sistem de telecomunicaţii modern (internet de mare viteză, servere performante, telefonie fixă şi mobilă, video-conferinţă, audio-conferinţă etc.), un sistem informatic de management al documentelor, al activităţilor, de monitorizare a telelucrătorilor şi un sistem colaborativ de lucru. Dacă toate acestea există, se poate trece cu uşurinţă la portarea afacerii într-un sistem de teleworking.

PC Magazine: Care este impactul teleworking-ului pe plan mondial?

Cristian Popa: Teleworking-ul este bine implementat în ţările cu o puternică penetrare a internetului. În Europa Centrală şi de Est există telelucrători, dar nu într-un număr prea mare, marea majoritate lucrând pentru firme străine, care activează în domeniul TI&C, în afara acestui domeniu teleworking-ul fiind aproape inexistent. Acest lucru se explică şi datorită lipsei cunoştintelor de specialitate despre tehnologia reţelelor şi implicaţiile reale ale teleworking-ului.

În Statele Unite, teleworking-ul a progresat cel mai mult, în acest moment constituind o parte importantă din viaţa oamenilor. Europa şi Australia nu au cunoscut aceleaşi direcţii de dezvoltare, în Marea Britanie doar aproximativ 25 de companii au trecut la această nouă modalitate de lucru. În Uniunea Europeană, proiectele de teleworking sunt iniţiate cu precădere de instituţiile guvernamentale. Cea mai de amploare iniţiativă s-a înregistrat în Danemarca unde s-a experimentat un sistem de teleworking în sectorul financiar la care au participat aproximativ 60.000 de angajaţi.

PC Magazine: Care sunt tendinţele teleworking-ului în România?

Cristian Popa: Putem discuta despre teleworking în România începând cu anii '95. Atunci au apărut primele forme de teleworking, primare ce e drept, ca mai apoi începând cu anul 2000 acestea să dispară şi să îşi facă apariţia forme mai evoluate de teleworking, apropiate de cele care există astăzi. Dacă la început, se desfăşurau "pseudoactivităţi" de teleworking în care impactul tehnologiei informaţiei nu era prea mare (aici putem aminti de lucrătorii pe teren, jurnaliştii care fac relatări de la faţa locului, agenţii comerciali care îşi desfăşoară munca pe teren), acum există şi în România firme care folosesc parţial sau integral sistemul de teleworking, cu preponderenţă în activităţile de webdesign, programare de aplicaţii, management de baze de date, consultanţă TI&C şi de afaceri. În prezent, ne aflăm în faza în care firmele au început să afle de teleworking, unele nici nu ştiu bine în ce constă, altele sunt încă reticente (teleworking-ul ţine şi de o anumită mentalitate), iar o mică parte deja operează cu succes folosind acest sistem. Probabil în următorii doi ani va atinge acelaşi grad de dezvoltare care există acum pe plan internaţional, iar cei care vor conştientiza avantajele sale vor avea numai de profitat.

A consemnat Cristi Lucan