Editorial PC Magazine Romania, Iulie  2002

Reflecţii pe marginea unor stări de fapt

Mihaela Cârstea
Redactor şef
PC Magazine România

Numărul de PC-uri vândute pe piaţa românească este mult sub potenţialul acesteia, iar semne majore de îmbunătăţire nu prea par să se arate. Studiul IDC pentru anul 2001 ne informează că s-a înregistrat o creştere cu 25% faţă de anul precedent, dar primul trimestru 2002 reechilibrează balanţa - 25% mai puţine vânzări decât în trimestrul IV 2001. Continuă să predomine, deşi la diferenţă mică (două procente), PC-urile autohtone. Cu toate că ultimele date arată că sectorul casnic a reprezentat o cotă destul de importantă din totalul vânzărilor (18,5%), numărul utilizatorilor individuali rămâne în continuare foarte mic. Motivul? La acest nivel - sărăcia. La nivelul instituţiilor de stat şi chiar a unora particulare - incultura informaţională şi o greşită ierarhizare a priorităţilor.

Ce s-a ales din campania calculatoare pentru şcoli, nu este foarte limpede. De 1 Iunie, ministrul Dan Nica a oferit un PC unui copil, merituos este adevărat, dar unuia singur. În acest ritm "accelerat", în care se caută doar extremele - cei mai dotaţi sau cei mai săraci - copii obişnuiţi ai României vor ajunge să beneficieze de aceste obiecte, la îndemâna tuturor în alte părţi ale lumii, în alt secol. Noroc că între timp tehnologiile vor evolua şi poate vor scădea mai vertiginos şi preţurile.

O posibilă alternativă, ceva mai ieftină, la achiziţionarea unui PC ar putea fi construirea unui calculator nou sau modernizarea unuia vechi. Faptul că există multe persoane interesate să-şi facă singure propriul calculator i-a determinat pe membrii laboratorului nostru să prezinte în acest număr un ghid care să le fie de folos acestora. Sfaturi practice, recomandări, soluţii, idei, iată abordări care sperăm că vă vor fi utile şi nu veţi regreta foarte tare că de această dată lipseşte testul comparativ.

Şi pentru că tot am amintit de testul comparativ, aş vrea să revin asupra unor amănunte de natură etică, pentru că suntem adesea ţinta încercărilor de intimidare sau mituire ale unor persoane care doresc să practice publicitatea mascată, plătindu-şi poziţiile în topuri şi clasamente.

Deci, atrag din nou atenţia celor interesaţi că în laboratorul PC Magazine testele sunt gratuite, iar informaţiile publicate sunt rezultatul benchmark-urilor la care au fost supuse produsele respective şi a observaţiilor specialiştilor laboratorului. Eventualele inexactităţi care pot apărea se datorează subiectivismului aprecierii unor situaţii. Cine poate dovedi că toate aprecierile pe care le face nu au în ele o doză de subiectivism, să arunce piatra.

Rezultatele testelor efectuate în laboratorul PC Magazine şi acordarea distincţiilor Alegerea redacţiei, Recordul lunii, Cea mai bună impresie nu sunt influenţate de publicitate. Nici de prezenţa acesteia, nici de dorinţa de a o atrage. Iar ameninţări de genul - nu veţi mai vedea niciodată reclamă de la mine şi nici de la partenerii mei - nu ne sperie. Un business ce se bazează pe astfel de principii nu poate fi de succes, nu de durată în orice caz.

Am constatat că există unii distribuitori sau producători, cu putere financiară însemnată, care îşi permit să-şi susţină produsele prin campanii publicitare agresive, dar care evită să le supună comparaţiilor cu alte produse similare, din motive lesne de înţeles. Cei care se ocupă de marketing ar trebui să ştie însă că o campanie publicitară, oricât de bună ar fi ea, este obligatoriu să se bazeze pe produse de calitate. Încercarea de inducere în eroare a clienţilor poate produce o reacţie inversă celei dorite, foarte greu de remediat. Dar aceasta este problema lor.

Nu suntem nici adepţii recomandărilor de produse pe baza fişelor de prezentare ale acestora, aşa cum fac din comoditate unele reviste, deoarece experienţa ne-a arătat că ele nu sunt întotdeauna conforme cu realitatea. Poate părea incredibil, dar un vizitator recent al laboratorului nostru, ne întreba cu mirare văzând un mouse în teste: "cum, dar voi chiar instalaţi şi testaţi totul?" Răspunsul este afirmativ. Încercăm să aducem un spor de calitate, de obiectivitate, în detrimentul cantităţii.

Cu sau fără calculator propriu, destul de mulţi români au devenit dependenţi de PC, de e-mail, de internet, pe care le folosesc acasă, la şcoală, la serviciu, la prieteni, la cafenelele internet, pe telefonul mobil. Tuturor acestora le recomandăm să citească cu atenţie prezentarea comparativă a clienţilor de e-mail din acest număr. Întotdeauna poţi afla lucruri noi, folositoare. Liberalizarea comunicaţiilor ne va aduce probabil tarife mai mici, servicii mai numeroase, de calitate superioară, şi astfel tot mai mulţi îşi vor permite să se conecteze la internet de acasă. Oricum, dacă acest lucru nu va fi posibil, cafenelele internet reprezintă alternative tot mai frecventate pentru studiu, comunicare sau divertisment. Astfel de cafenele există peste tot în lume, chiar şi în ţările mult mai dezvoltate. La o recentă călătorie la Amsterdam, am vizitat o cafenea internet absolut impresionantă. Semăna cu sala unei mari biblioteci. Existau peste 400 de calculatoare, aliniate pe şiruri de mese. Monitoarele cu ecrane plate erau suspendate, lăsând suprafaţa mesei disponibilă pentru materialele necesare utilizatorilor. Fiecare calculator era dotat cu o cameră web. Plata şi repartizarea PC-ului erau făcute de la un automat existent la intrare, preţul fiind direct proporţional cu gradul de încărcare al sălii (cerere mare - taxă mare). Barul nu funcţiona în dimineaţa de sâmbătă a vizitei mele, dar numărul utilizatorilor depăşea jumătate din capacitatea totală, iar liniştea şi atmosfera generală erau de bibliotecă publică - o bibliotecă virtuală, cum sperăm să întâlnim cât mai curând şi pe meleagurile noastre.