Cover Story - PC Magazine Romania, Mai  2002

CeBIT-ul trece, tehnologiile rămân

Dan Şerbănescu
Ştefan Iliescu

În domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, primăvara este anotimpul în care se numără... bobocii. Şi asta se întâmplă în fiecare an în oraşul german Hanovra, unde are loc cel mai mare târg mondial de TI&C, care funcţionează perfect pe post de barometru al pieţei de profil, scoţând în evidenţă principalele preocupări şi arii de interes la care ne putem aştepta în anul tehnologic următor.

Aşa cum orice pasionat de fotbal îşi doreşte să ajungă măcar odată în viaţă la un turneu final de campionat mondial, orice specialist din domeniul TI&C visează să fie prezent la CeBIT Hanovra. Din fericire pentru cei din urmă, această ocazie li se oferă în fiecare an şi nu o data la patru ani. CeBIT-ul nu doar seamănă, ci este la propriu un oraş cu peste 100.000 de locuitori, care se schimbă însă în fiecare zi. Alături de cele 27 de pavilioane (ultimul inaugurat chiar în acest an) puteţi găsi aproape toate utilităţile şi serviciile unui oraş: restaurante, magazine, farmacii, staţii de poliţie, poşta, bancă, staţie de televiziune şi radio, heliport, gară şi chiar o biserică. În plus, parcările multiple oferă peste 40.000 de locuri. Însă spaţiul despre care vorbim nu este lipsit de viaţă nici în restul anului. Nu mai puţin de 12 târguri şi expoziţii se organizează în fiecare an aici. De la expoziţii de câini, păsări domestice, sporturi ecvestre şi până la tehnică dentară sau maşini de epocă.

Fireşte, nici ediţia 2002 nu s-a eschivat în vreun fel de la a pune pe tapet nou şi foarte nou, produse şi idei, tehnologii şi tendinţe din fascinanta lume digitală. Desigur, nici măcar nu ne propunem o prezentare exhaustivă a unei manifestări la care au participat aproape 8.000 de expozanţi. Ce vă propunem, este o trecere în revistă a principalelor tehnologii, tendinţe şi a unora dintre produsele care s-au aflat timp de o săptămână pe simezele saxone.

Există opinii conform cărora expoziţiile de acest gen se apropie de sfârşitul vieţii, deoarece scopul lor iniţial, acela de a prezenta noi tehnologii publicului larg, este atins astăzi foarte uşor prin intermediul internetului. Adevărul acestei afirmaţii este doar parţial, deoarece contactul direct între parteneri nu poate şi nu va putea fi înlocuit niciodată de spaţiul virtual, indiferent cât de sofisticate şi uşor de folosit vor deveni echipamentele de comunicaţie.

Încă o precizare. Aproape la fiecare pas făcut prin CeBIT apare tentaţia oarecum normală de a face comparaţii cu CERF-ul românesc. Experienţa căpătată alături de laboratorul de teste ne împiedică să facem comparaţie între produse din clase diferite, însă nu ne poate opri să sperăm că de la un moment dat CERF-ul va redeveni un punct de întâlnire pentru toţi jucătorii importanţi de pe piaţa românească TI&C şi nu numai. Iar noi vom avea ocazia să vorbim despre ziua Germaniei sau Marii Britanii din cadrul CERF.

Consolidare şi integrare
Dacă până anul trecut accentul se punea în special pe prezentarea noilor tehnologii, diferiţii expozanţi luptându-se să ofere ultimile promisiuni în materie de tehnică de calcul şi comunicaţii, anul acesta tehnologiile prezentate în premieră chiar în târg aproape că au lipsit. Înţelegând că lansarea pe piaţă a unei tehnologii este doar primul pas, participanţii la târg s-au concentrat pe demonstrarea capacităţilor de lucru ale tehnologiilor prezentate anterior, punându-se mare preţ pe asigurarea unei compatibilităţi cât mai strânse atât între diferitele soluţii şi serviciilor oferite, cât şi cu versiunile anterioare ale soluţiilor deja existente.

Mobilitatea pare să fi fost comandamentul principal al expozanţilor, atât din domeniul hardware, cât şi din cel al aplicaţiilor sau serviciilor, lucrătorul mobil devenind o figură din ce în ce mai familiară în structura firmelor. Miza principală a tehnologiilor care fac posibilă această mobilitate a forţei de muncă - cum sunt, spre exemplu, tehnologiile de generaţia a treia (3G) - o reprezintă integrarea cât mai eficientă a sistemelor destul de diferite care funcţionează în interiorul companiilor. Din perspectiva utilizatorului mobil, importante sunt în primul rând aplicaţiile, în special prin prisma funcţiilor pe care le oferă dispozitivelor mobile, iar la CeBIT oferta în acest domeniu a fost substanţială. Ediţia 2002 a târgului de la Hanovra a marcat şi tendinţa către tranziţia de la voce la date ca principal element aducător de venituri. Nu în ultimul rând, securitatea a fost un alt concept intens vehiculat la CeBIT, în special în condiţiile recentei creşteri a numărului de atacuri venite din partea unor viruşi cu rază de acţiune globală, dar şi ca urmare a tragediei ce a lovit SUA pe 11 septembrie 2001.

Pe teritoriul componentelor şi perifericelor pentru PC-uri tendinţa este de a muta discuţia tot mai mult din planul argumentelor tehnice în cel al argumentelor de marketing. În cazul anumitor clase de echipamente, cum ar fi de exemplu plăcile de bază, diferitele versiuni se succed deja cu o viteză extrem de mare. Creşterile de performanţă nefiind de cele mai multe ori exponenţiale, atenţia producătorilor se îndreaptă, aşa cum spuneam, către argumentele de marketing, încercând să te facă să înţelegi că versiunea 1.0.2 este infinit mai bună decât vechea versiune 1.0.1, apărută acum o lună, chiar dacă pentru tine avantajele nu sunt atât de clare.

Gadget-uri, sisteme şi subansamble
O metodă de depăşire a acerbei competiţii care se manifestă pe piaţa TI este aceea de dezvoltare a unor cât mai seducătoare gadget-uri tehnologice. Oferta acestui an la CeBIT pare să fi avut drept caracteristică principală distanţarea de clasicul desktop şi "mobilizarea" utilizatorilor. Pe baza avansurilor tehnologice care promit să facă tot mai rapide micile dispozitive fără fir, industria TI s-a prezentat la târg cu o avalanşă de noi produse.

Microsoft a prezentat-o pe Mira, sistemul de "casă conectată" în care ecrane detaşabile cu touch screen conectate la PC-uri prin intermediul unor hub-uri wireless permit oamenilor să umble cu internetul după ei peste tot prin casă, fără a pierde conexiunea. Ca lucrurile să fie chiar mai uşoare, intrările de date se fac un ajutorul unui creion special sau a unei tastaturi fără fir.

Eliberarea utilizatorilor de notebook-uri de poziţiile incomode de tastare este o idee promovată de produsul PaceBook, al cărui display este separat de tastatură, chiar dacă pot fi şi cuplate, în interiorul carcasei. Producătorul, compania taiwaneză PaceBlade, s-a gândit să lase utilizatorul să poziţioneze ecranul cum vrea el, inclusiv în mod "portrait" şi nu în tradiţionalul "landscape", ceea ce poate fi foarte util în citirea paginilor web. O conexiune în infraroşu permite şi tastaturii să fie poziţionată mai comod, iar ecranul sensibil la atingere permite introducerea datelor cu un creion special sau cu o tastatură on-screen. Alte "găselniţe": uşiţe de cauciuc pentru porturi, în locul celor de plastic care aveau tendinţa să se rupă şi un panou protector transparent, de 2 mm grosime, pentru ecranul LCD.

Logitech a oferit utilizatorilor de PDA (Personal Digital Assistant) o tastatură dintr-un material impermeabil, care se mulează pe carcasa aparatului. Invenţia a fost demonstrată prin vărsarea pe aparat a unui suc lipicios, care s-a scurs fără să lase nici o urmă.

Un alt gadget, de data asta producţie Sony Ericsson este Chatpen-ul, care permite utilizatorului trimiterea prin e-mail de imagini ale unor mesaje scrise de mână sau desene către telefoane mobile, PC-uri sau PDA-uri. Stiloul, care foloseşte o tehnologie dezvoltată de compania suedeză Anoto, înregistrează mişcările pe o hârtie specială. Imaginea respectivei note va apărea pe ecranul destinatarului, datele fiind trimise către un telefon mobil (pentru moment este disponibil doar un Ericsson) printr-un mic transmiţător. Producătorii spun că stiloul facilitează trimiterea de mesaje în limbi care nu folosesc alfabetul latin, ce domină tastaturile calculatoarelor.

În altă ordine de idei, lăsând la o parte oferta masivă de gadget-uri a CeBIT-ului, trebuie să vă spunem că monitoarele cu ecran plat devin din ce în ce mai populare în rândul utilizatorilor, oferind diagonale mai mari ale ecranului şi rezoluţii superioare, în vreme ce ocupă mult mai puţin spaţiu pe birou. Aceste lucruri alimentează o altă tendinţă şi anume aceea de folosire a mai multor monitoare, pentru afişarea simultană a mai multor aplicaţii rulate pe aceeaşi staţie de lucru. Pentru aplicaţiile mai speciale, au fost proiectate monitoare cu ecran plat cu diagonale de până la 60 de inch.

Sectorul tradiţional al calculatoarelor personale profită în această perioadă de pe urma dezvoltării cipseturilor de mare viteză, care permit un acces mai rapid la memoria sistemului. Pe frontul audio, PC-urile devin adevărate minuni, fiind dotate cu sunet tridimensional şi oferind sunet stereo de calitate Dolby Surround. Datorită noilor arhitecturi multiprocesor, serverele au devenit şi ele mai puternice. DVD-urile inscriptibile sunt pe cale să devină mediul masiv de stocare al viitorului, fiind capabile să facă faţă provocărilor pe care le vor ridica aplicaţiile audio şi video ce necesită considerabile resurse de memorie.

Tablet PC-urile şi Web Pad-urile oferă utilizatorilor opţiunea de a scrie cu ajutorul unui creion special, iar modemurile wireless încorporate asigură accesul continuu la internet al acestor dispozitive. Fie că sunt echipate cu module Bluetooth, Wireless-LAN, GPRS sau GSM, PDA-urile şi alte dispozitive mobile au evoluat până la stadiul efectiv de terminale internet mobile - în unele cazuri acest stadiu fiind atins chiar şi de telefoane celulare. Tehnologia Wireless-LAN a ajutat, de asemenea, şi imprimantele să scape de dependenţa de o anumită locaţie. Camerele digitale continuă să se micşoreze, iar multe dintre modelele disponibile oferă acum redarea MP3-urilor şi înregistrare de sunet digital.

Memorie pentru multimedia
Aşa numitele memorii flash joacă un rol dominant în segmentul mobil al pieţei memoriilor. Începând cu 1999, două tehnologii alternative au acaparat o parte covârşitoare din această piaţă cu o rată de creştere foarte rapidă. Împreună, CompactFlash şi SmartMedia au o cotă de piaţă combinată de aproximativ 80 de procente. Restul de 20 de procente se împart între Sony Memory Stick, MultiMedia Card şi IBM Microdrive. În special în segmentul audio, producătorii de memorii sunt supuşi unor puternice presiuni de a introduce mecanisme de protecţie la copiere.

Memoriile flash sunt diferite de mediile de stocare magnetice convenţionale. Fiecare bit stocat pe o memorie flash poate fi adresat şi citit individual. Totuşi, scrierea şi ştergerea într-o memorie flash trebuie făcută în blocuri complete. Datele nu pot fi pur şi simplu supra-scrise, ci blocul respectiv trebuie şters în totalitate şi apoi rescris. Memoriile flash sunt mai lente, cu timpi de acces undeva în zona a 100 ns, şi au o durată de viaţă limitată, permiţând circa 100.000 de cicluri citit/scris. Dar memoriile flash oferă şi o serie de avantaje convingătoare - spre exemplu sunt rezistente la vibraţii mecanice şi şocuri şi consumă relativ puţină energie.

CompactFlash şi SmartMedia sunt sensibil diferite din punct de vedere al caracteristicilor tehnice de proiectare.

În cazul CompactFlash, sistemul electronic de control este amplasat chiar pe cardul de memorie, în vreme ce la SmartMedia controllerul este încorporat în cameră, player MP3 etc. Configuraţia integrată card-controller are câteva puncte favorabile: în primul rând, cardul şi controllerul sunt întotdeauna compatibile, iar în al doilea rând, noile carduri cu capacităţi sporite se vor putea conecta la orice cameră digitală sau player. Cardurile SmartMedia pot cauza probleme din acest punct de vedere. Sistemul de operare al camerei este cel care administrează memoria şi - de foarte multe ori - nu reuşeşte să înregistreze capacitatea de stocare sporită disponibilă pe card. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu cititoarele cardurilor de memorie. Deseori, singura soluţie este un upgrade al software-ului folosit.

Telecomunicaţii şi reţele
Ediţia din acest an a târgului de la Hanovra a reflectat puternic tendinţa spre convergenţa serviciilor de voce şi date care se face simţită în sectorul telecomunicaţiilor. De asemenea, târgul a reprezentat şi un punct de pornire pentru proiectul pe termen lung de creare a unei reţele germane UMTS (Universal Mobile Telecommunications System). Multe dintre companiile de telecomunicaţii prezente la CeBIT 2002 au demonstrat mulţimea de beneficii şi caracteristici cu valoare adăugată pe care le oferă noile servicii de date. Transmisiile de date în regim GPRS (General Packet Radio Service) - deja suportate pe scară largă la nivelul industriei - promit să fie o primă piatră de hotar a noii lumi a telecomunicaţiilor. În mod special, serviciile de date "i-mode" indică modalitatea prin care ofertele în domeniul media, care până acum erau legate de PC-uri, pot deveni disponibile şi pentru utilizatorii mobili, în orice moment şi în orice loc s-ar afla aceştia. Nevoia tot mai mare de capacitate extinsă de transmisie şi de calitate a serviciilor vor alimenta tranziţia către a treia generaţie de servicii de comunicaţii.

Producătorii de dispozitive destinate utilizatorilor finali au reşit să uimească vizitatorii cu funcţionalităţile sporite şi dimensiunile mai mici ale produselor lor. Cele mai recente dispozitive nu oferă doar telefonie, funcţii de player audio şi recepţie de canale radio, ci şi camere digitale încorporate sau navigare pe bază de GPS (Global Positioning System). Limbajul de programare Java, care este independent de orice platformă, este disponibil acum pentru crearea de applet-uri descărcabile şi funcţii PDA. Aceste funcţii includ administrarea adreselor, sarcinilor şi programului zilnic, care pot fi sincronizate wireless cu calculatorul de la serviciu, fie prin GPRS, fie prin transmisii de date Bluetooth. Aceste noi dispozitive s-au transformat deja în adevărate birouri multimedia, care încap fără probleme în buzunarul hainei.

În ultimii doi ani, operatorii şi-au modernizat nucleele reţelelor lor, adoptând cele mai noi tehnologii de transmisie optică, în prezent ei lăudându-se că dispun de suficiente rezerve pentru a face faţă iminentului val de provocări ce vor apărea în domeniul multimedia. Cât despre accesul la internet, mulţi dintre expozanţii la CeBIT 2002 şi-au exprimat convingerea că ne aşteaptă o masivă extindere a sistemelor DSL şi de cablu pentru bandă largă, care vor ajunge la utilizatorii finali în cel mult un an şi jumătate. De asemenea, următoarea generaţie de tehnologii de transmisie şi de backbone switching nu va fi introdusă înainte de sfârşitul anului 2003. În paralel, tendinţa către crearea de reţele bazate exclusiv pe IP (Internet Protocol) se manifestă în continuare neabătută. Dezvoltarea structurilor de reţea existente de tip SDH (Synchronous Digital Hierarchy) va cunoaşte o scădere, pe măsură ce cantităţi tot mai mari de trafic de voce şi date vor fi transportate prin IP şi reţele de înaltă performanţă de tip DWDM (Dense Wavelength Division Multiplexing).

O altă dezvoltare legată de acest domeniu este aceea a dispozitivelor care suportă transmisii fără fir pentru utilizatorii finali, chiar dacă aceste transmisii se bazează pe mai multe standarde, destul de diferite. În pofida unei viteze de transmisie relativ mică, de 11 MBit/s, standardul W-LAN IEEE 802.11b devine din ce în ce mai popular, atât la serviciu sau acasă, cât şi în locuri publice, cum sunt aeroporturile, hotelurile sau târgurile comerciale, tehnologia oferind utilizatorilor de laptop-uri echipate cu dispozitive wireless un acces util la internet. Mulţumită unor tehnlogii precum Bluetooth, W-LAN, GPRS şi UMTS, dispozitivele wireless încep să înlocuiască staţiile de lucru desktop clasice.

Videoconferinţe comode, direct de pe desktopul utilizatorului
În prezent, doar o mică parte din apelurile telefonice şi legăturile video se desfăşoară prin internet. Dar lucrurile urmează să se schimbe. Telefonia IP şi, în primul rând, video telefonia vor atinge în curând acelaşi nivel de uşurinţă în utilizare pe care îl au azi sistemele convenţionale ISDN. Cu alte cuvinte, utilizatorii vor avea acces la o gamă de funcţii utile, spre exemplu redirecţionare apeluri, apeluri în aşteptare sau apeluri tip conferinţă.

Spre deosebire de costisitoarele video telefoane de primă generaţie, care s-au bucurat de un succes moderat, noua generaţie se bazează pe standardul recunoscut internaţional H323. Acesta asigură compatibilitatea şi - pe termen lung - va deschide calea către apariţia pe piaţă a unei vaste game de echipamente de tip terminal.
Angajaţii din companii au de multe ori mai multe numere de telefon şi de fax repartizate aceleiaşi persoane, în funcţie de locul în care se află şi de accesul la o linie telefonică cu fir sau doar la una mobilă. Un nou sistem care a fost expus la CeBIT grupează toate aceste moduri diferite de comunicare (voce, e-mail, fax) într-o singură interfaţă cu utilizatorul. Iar simpla conectare a unei perechi de căşti la laptopul utilizatorului îi oferă acestuia acces la un telefon mobil cu toate funcţionalităţile unui astfel de dispozitiv.

Un avantaj în plus este acela că utilizatorul va plăti un convenabil tarif fix, spre deosebire de plata fiecărui apel în parte. Telefonia prin internet, cunoscută şi sub denumirea "Voice over IP" (VoIP), oferă certe beneficii sub aspectul costurilor. Cu toate acestea, slaba calitate a sunetului şi conexiunile instabile par să fie pentru moment o barieră în calea răspândirii la nivel comercial a acestei tehnologii, însă noile tehnologii vor schimba această stare de fapt.

Software, soluţii internet şi servicii
În zona software pentru uz profesional, tendinţa principală care a fost evidentă la CeBIT este aceea spre soluţii globale din ce în ce mai personalizabile. Obiectivul tuturor acestor soluţii este de a include gama completă de procese de business dintr-o companie într-o soluţie uniformă de tip e-commerce şi m-commerce. Această tehnologie se bazează pe XML (Extensible Markup Language) şi Java, care suportă transferul datelor şi informaţiei dintr-un depozit centralizat de date către dispozitive terminal, prin intermediul internetului (www), telefoanelor celulare (SMS) sau televiziunii (teletext). Principalele eforturi au fost mai evidente în zona CRM (Customer Relationship Management) şi SRM (Supply Relationship Management). Automatizarea proceselor interactive dintre utilizator şi aplicaţie devine, de asemenea, mai semnificativă. În prezent există software capabil să creeze automat profiluri de utilizator şi să reacţioneze dinamic la nevoile utilizatorilor individuali.

Informaţiile personalizate întăresc loialitatea clienţilor
Clienţii solicită servicii personalizate şi acest lucru este valabil pentru toate canalele de vânzări electronice. Adoptarea din ce în ce mai largă a dispozitivelor mobile de comunicaţie va necesita o definire clară a proceselor de comerţ electronic, precum şi implementarea de platforme moderne, deschise. Pentru a avea succes şi a prospera în zona comerţului electronic, companiile vor trebui să poată procesa comenzi venite pe o varietate de canale de acces. Cu alte cuvinte, clienţii aşteaptă informaţii prompte şi corecte, care răspund nevoilor lor personale, indiferent dacă accesează internetul printr-o conexiune fixă ADSL sau prin cablu, ori prin dispozitive portabile fără fir, cum sunt PDA-urile sau telefoanele mobile.

Personalizarea mai înseamnă şi că tot conţinutul siturilor web trebuie să răspundă aşteptărilor individuale ale utilizatorilor. Dispozitivele mobile din generaţia următoare care au putut fi văzute la CeBIT vor suporta un larg spectru de servicii mobile de informare - spre exemplu, buletine de ştiri, cotaţii bursiere, rezervări de bilete sau detalii ale celor mai recente licitaţii online. Când un utilizator solicită un bilet la teatru (acesta fiind doar unul dintre scenariile posibile) furnizorul de servicii îi va sugera în acelaşi timp şi o posibilă cină în oraş, în funcţie de preferinţele culinare ale clientului (bucătărie chinezească, spre exemplu). Ca răspuns la solicitarea unui bilet de teatru, clientul va primi în consecinţă şi o listă cu restaurantele din imediata vecinătate a teatrului, plus detalii privind cele mai bune locuri de parcare din zonă.

Industria software oferă produsele necesare succesului în e-business
Analişti ai pieţei cum este compania de consultanţă Arthur Andersen estimează că, numai în Europa, 24% din viitoarele creşteri economice se vor putea atribui e-business. Înainte de toate, analiştii scot în evidenţă economiile ce pot fi obţinute prin integrarea proceselor şi sincronizarea sistemelor între diferite companii.

Potrivit Forrester Research, companiile se aşteaptă ca aproximativ 80% dintre clienţi şi peste 60% dintre partenerii de afaceri să solicite legături electronice până la sfârşitul anului 2002. Asta înseamnă că toate etapele disparate ale proceselor trebuie coordonate - de la lansarea pe cale electronică a comenzii de către client, la lansarea în producţie în interiorul fabricii, livrare, facturare şi servicii post-vânzare.

La CeBIT 2002, în afară de prezentările individuale de produse, organizatorii au gândit trei secţiuni speciale, care să abordeze chestiunile esenţiale ale producţiei de software a viitorului.

"Lumea soluţiilor" a găzduit prezentarea soluţiilor software standard, cât şi a celor destinate pieţelor verticale. Aici, aplicaţiile prezentate au cuprins o gamă variată, de la ASP (Application Service Providing) la Content Management şi Supply Chain Management. Această secţiune a cuprins şi un "E-Business Forum", în care au fost prezentate informaţii privind toate aspectele afacerilor electronice.

Secţiunea "Internet Park" a reunit întregul spectru al potenţialelor aplicaţii internet. Şi aici, e-business şi m-business au fost subiectele principale prezentate la standurile furnizorilor de software participanţi.
În sfârşit, prezentarea specială "enac europe" a fost dedicată în special utilizatorilor din sectorul public. Cunoscută în ediţiile anterioare ale CeBIT drept "eNetwork & Applications Center for Government, Business and Science", enac europe s-a concentrat pe soluţiile pentru guvernele locale şi naţionale, precum şi pentru sectorul public sau companii semi-private. Aplicaţiile TI prezentate au acoperit subiecte precum e-government, comunicare publică şi participare, educaţie şi pregătire profesională, afaceri şi locuri de muncă, sănătate şi servicii de asistenţă socială, mediu şi mobilitate, precum şi securitate şi ordine publică. În cadrul "forumului enac" asociat, discuţiile s-au concentrat pe soluţii pentru guvernare electronică, prezentate de oficiali ai organismelor guvernamentale, companiilor şi comunităţilor ştiinţifice.

Soluţii TI de inginerie
Sistemele asistate de calculator îşi integrează din ce în ce mai mult întregul lanţ de procese, de la dezvoltarea produselor şi până la suportul post-vânzare. Atenţia este concentrată în special pe crearea de procese complete de business bazate pe date digitale - evoluţie care a început să reducă decalajul dintre diferitele etape de proiectare, inginerie, simulare, planificare a proceselor şi planificare a activităţii întreprinderii. Product Lifecycle Management este conceptul a cărei implementare încearcă să asigure luarea în calcul a întregii durate de viaţă a produsului. Furnizorii de soluţii TI de inginerie se concentrează în primul rând pe integrarea tuturor acestor module şi îmbunătăţirea funcţiilor de detaliu şi a modului de folosire a aplicaţiilor. O altă evoluţie cheie strâns legată de acest domeniu este cea a schimbului de date între companii prin intermediul lanţului de aprovizionare.

Captura automată a datelor, sisteme de vizualizare şi de procesare a vocii
Un număr din ce în ce mai mare de aplicaţii suportă transmiterea în regim mobil sau prin internet a datelor operaţionale pentru folosirea lor de către alte aplicaţii. Miza principală a procesării de imagini o reprezintă vitezele mai mari de procesare şi monitorizarea în condiţii de securitate a proceselor complexe. Un factor cheie în acest domeniu se dovedeşte a fi programarea de fluxuri.

Sistemele de recunoaştere vocală devin din ce în ce mai flexibile şi fiabile. În funcţie de domeniul de aplicabilitate, ele devin funcţionale după o scurtă perioadă de pregătire a utilizatorului sau chiar fără să depindă în vreun fel de acesta. În afară de aplicaţiile tradiţionale, precum serviciile de informare sau aparatele de dictare, procesarea de comenzi vocale devine din ce în ce mai importantă pentru telefoane celulare, PDA-uri sau diverse maşini şi utilaje.

Tehnologii bancare şi servicii financiare
Conceptul "multichannel banking" - care descrie posibilitatea accesării pe căi multiple de către utilizatori a serviciilor bancare - a fost unul din termenii intens vehiculaţi anul acesta la CeBIT, alături de discuţii pe marginea unor sisteme securizate de plăţi prin internet sau prin telefoane mobile. Sectorul bancar se pregăteşte pentru a adopta tehnologia bazată pe Java folosită de telefoanele mobile.

Noi generaţii de cipuri şi de standarde au fost dezvoltate pentru mărirea funcţionalităţii şi a securităţii în folosirea în comerţul electronic a cardurilor de credit sau de debit. Popularitatea în creştere a sistemelor electronice de plată face mai importantă ca oricând chestiunea autentificării securizate a utilizatorilor. Acest lucru este crucial în special pentru tranzacţiile efectuate prin intermediul internetului. Totuşi, până în acest moment, nici unul dintre standardele existente nu pare să fi fost acceptat de toţi participanţii de pe piaţă.

Securitatea TI şi tehnologia cardurilor
Smart cardurile pot semna digital documente electronice, mesaje e-mail şi tranzacţii de tipul plăţilor. În plus, ele sunt folosite pentru controlul accesului sau drept carduri pentru clienţi sau pentru bonusuri. Un număr din ce în ce mai mare de funcţii sunt integrate pe aceste carduri. Trecerea progresivă la proceduri digitale în cadrul sistemelor de administraţie publică (e-government) necesită, de asemenea, semnătura digitală. Criptarea datelor şi securitatea pe internet sunt premise ale încheierii oricăror contracte electronice.

Procesele biometrice, cum sunt recunoaşterea fizionomiei sau a amprentelor digitale, sunt şi ele disponibile ca sisteme independente de recunoaştere sau sub formă de soluţii de securitate combinate cu smart carduri. Ele sunt folosite pentru autentificarea deţinătorilor de card sau de ID electronic, precum şi pentru căutări personalizate pentru anumiţi indivizi. În afară de controlul accesului, ariile de aplicabilitate ale acestei tehnologii includ sectorul serviciilor financiare şi serviciile de securitate aeroportuară sau de control al imigraţiei.

Parcul viitorului
Piaţa inovaţiilor destinate transferului de tehnologie, sau "parcul viitorului", cum s-a numit ea în cadrul CeBIT, a fost un alt element major de atracţie al ediţiei din acest an. Exponenţii au fost copleşiţi de succesul de care s-a bucurat această iniţiativă, care a depăşit cu mult aşteptările. La manifestările găzduite de Hala 11 nu au fost atraşi doar reprezentanţi ai comunităţilor de afaceri şi de cercetare - mulţi oameni politici de marcă au ţinut, la rândul lor, să-şi exprime sprijinul pentru iniţitiva "parcului viitorului". Ministrul federal german al Educaţiei şi Cercetării, Edelgard Bulmahn, a deschis evenimentul, iar cancelarul federal, Gerhard Schröder, a vizitat, la rândul său, sala cu inovaţii de la CeBIT. Alteţa Sa Regală Prinţul Andrew, Duce de York, a deschis oficial "Ziua Britanică", în a doua zi a manifestării.

Cele 400 de universităţi, institute de cecretare, ministere federale şi companii care au expus în "parcul viitorului" au lăudat ideea aducerii în acelaşi loc a experţilor din cercetare, întreprinzătorilor privaţi, fondurilor de capitaluri pentru investiţii şi reprezentanţilor guvernamentali. Forumul de discuţii la care au participat aceştia a suscitat un viu interes şi din partea publicului, care la unele sesiuni a umplut până la refuz sala. Inaugurarea "pieţei viitorului" a fost şi ea un succes, participanţii fiind de părere că nou creata piaţă va sublinia încă o dată importanţa CeBIT în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care reprezintă circa 90 de procente din totalul expozanţilor la târg.

România la CeBIT 2002

România a fost prezentă la CeBIT 2002 cu 14 firme. Dar pentru că tot ne aflăm în anul Caragiale, acesta nu putea lipsi chiar şi de la CeBIT. În consecinţă, conform binecunoscutului "două la primărie, două la prefectură ...", au fost trei firme cu stand propriu (Flamingo International, Softwin şi Tornado Sistems) şi zece în cadrul pavilionului României (Advantage Software Factory, Ambo Consulting, ARoBS, ICI, Compa IT, Flamingo International, Siveco, Total Technologies, RoSoftPool şi Asesoft), chiar dacă în catalogul oficial figurau unsprezece. În plus, ultimele două firme au fost reprezentate la un nivel simbolic. Cele 14 companii româneşti ar ieşi la socoteală dacă luăm în considerare firma GeCAD, participantă cu stand propriu anul trecut, dar care anul acesta a cedat locul celor de la Tornado, preferând CeBIT-ului un turneu european împreună cu partenerii. Dacă ne gândim totuşi că Flamingo apare de două ori în această socoteală, ajungem la concluzia că mai bine renunţăm la numărătoare.

Flamingo International a fost probabil cea mai vizibilă prezenţă românească la acest târg, poate şi datorită existenţei a două standuri. În standul propriu, pe o suprafaţă de 111 mp situată în hala 25, dedicată tehnologiei informaţiei, vizitatorii au putut face cunoştinţă cu gama produse distribuite de Flamingo (3COM, AMD, Creative, Sony, Logitech, Microsoft, Palm, Teac, US Robotics, Western Digital, Yamaha), alături de sistemele desktop Flamingo. Totodată, cei care au vizitat standul au putut primi informaţii despre primul notebook românesc, Navigator. În cadrul standului românesc s-a prezentat oferta de produse software, aparţinând Flamingo Media, centrul de greutate fiind constituit de produsul Club. Disponibilă în două variante, atât pentru utilizatorii de acasă, cât şi pentru cei de la birou, aplicaţia permite crearea şi găzduirea rapidă a unui sit web.

Prezentă pentru al treilea an consecutiv la CeBIT şi beneficiind deja de o experienţă valoroasă, firma Softwin s-a decis să participe de această dată cu stand propriu. Principala atracţie a constituit-o soluţia BitDefender pentru Microsoft Sharepoint Portal Server 2001. Brand-ul BitDefender a beneficiat de o prezenţă fizică deosebită în acest an: un stand în Hala 6, cu o suprafaţă de 40 mp şi care a costat 35.000 $. Prezenţa în aceeaşi hală cu alţi jucători importanţă ai domeniului (Symantec, Kaspersky, Panda Software, Network Associates, Trend Micro, GriSoft) a fost de natură să crească şansele ca vizitatorii standului să beneficieze de o pregătire superioară.

La stand, vizitatorii au avut posibilitatea de a testa în timp real soluţiile de securitate BitDefender, în acest scop fiind instalate patru calculatoare desktop şi două laptop-uri, care s-au aflat în permanenţă la dispoziţia celor interesaţi.

Fiind plasată într-o hală de software, Tornado Sistems s-ar fi putut considera dezavantajată, însă numeroasele contacte pe care reprezentanţii firmei le-au realizat cu diferiţi parteneri au dovedit că acolo unde se doreşte, plasarea standului nu poate constutui un impediment. Conform celor spuse de reprezentanţii firmei, obiectivele participării din acest an au fost: întărirea relaţiilor existente cu partenerii actuali, lansarea propriei game de echipamente de reţea pasive, sub numele de Twister şi stabilirea de noi contacte cu firme de profil din zona Balcanilor. Seria de echipamente Twister include o linie de cabinete metalice de 19", montabile atât pe perete cât şi pe podea şi diferite echipamente şi dispozitive de conectare. Despre contactele noi realizate, rezultatele s-au situat peste aşteptările firmei, alături de legăturile cu firme din Balcani, Tornado primind oferte de colaborare din partea unor companii din Ungaria, Germania, Elveţia şi Franţa.

Dacă anul trecut firmele prezente în standul românesc s-au plâns de plasarea în mijlocul unei hale de hard, soluţiile oferite de ele fiind software, anul acesta poziţionarea standului nu a mai putut constitui un argument pentru lipsa de interes manifestată. Chiar şi în condiţiile în care IBD/GTZ România, organizatorul standului, a acoperit 40.000 din cei 65.000 de euro necesari pentru realizarea pavilionului, companiile româneşti au arătat o lipsă de interes greu de înţeles. Ţinând cont de această situaţie, este posibil ca în 2003 România să fie prezentă la CeBIT exclusiv prin firmele cu standuri proprii.

Trecând mai departe, o constatare poate şi mai dureroasă este că firmele româneşti nu reuşesc încă să se prezinte cum trebuie la un târg de asemenea nivel. Pentru mulţi participarea la CeBIT s-a rezumat, cel puţin aşa s-a văzut din afară, la prezenţa fizică sub cele şase bannere negre cu numele ţării noastre pe ele. Unii reprezentanţi ai firmelor chiar se plângeau că oamenii de afaceri germani nu au venit să ia contact cu soluţiile oferite de ei. Fără a dori să fiu lipsit de respect, îmi pun întrebarea dacă respectivele nume nu trebuie să fie mai întâi cunoscute, pentru a fi mai apoi recunoscute. De cele mai multe ori absenţa la capitolul imagine este pusă pe seama lipsei de bani, însă nu cred că realizarea unor mape de presă ar fi costat prea mult, lucru realizat doar de Flamingo.

Să sperăm că experienţa din acest an va ajuta la o prezenţă mult îmbunătăţită anul viitor, asta în situaţia în care pavilionul României va mai exista.

Ziua României la CeBIT 2002 a fost organizată pe data de 19 martie. Prezent cu această ocazie în târg, domnul ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Dan Nica, a susţinut o prezentare pe tema "Strategii şi programe de promovare ale guvernului român pentru sectorul TI". Ministrul a vizitat standul României la CeBIT 2002, precum şi standurile proprii ale celor trei companii româneşti. El a apreciat că "este absolut necesară prezenţa companiilor româneşti la marile târguri internaţionale pentru o promovare cât mai eficientă a produselor şi serviciilor pe pieţele externe şi vom susţine şi în continuare, în măsura posibilităţilor, participarea cât mai multor firme româneşti la asemenea evenimente internaţionale".