Comentarii şi interviuri - PC Magazine Romania, Mai  2002

Chiar şi cel mai neclintit promotor al Linux-ului admite că acesta este prea excentric pentru utilizatorul mediu.

John C. Dvorak, Publicist comentator al PC Magazine USA

Va fi Linux-ul sistemul de operare al viitorului?

În ultimele decenii, de când se vorbeşte de calculatoarele personale, am fost martorii unui şir neîntrerupt de tranziţii. Am trecut de la dischetele de 5,25" la cele de 3,5". Am înlocuit maşinile CP/M cu cele de tip IBM, apoi cu clonele de PC, şi am trecut de la imprimantele matriceale la cele laser şi cu jet de cerneală. Am schimbat sistemul de operare cu linii de comandă cu sistemul cu interfaţă grafică.

Cel mai consecvent jucător a fost Microsoft, mai întâi ca furnizor al sistemului de operare DOS şi apoi al numeroaselor versiuni de Windows. În ultimul timp însă Microsoft şi-a mai pierdut din vitalitate, ba chiar a devenit cam greoi. În acest context, a început să se ridice Linux-ul, aflat în prezent în centrul atenţiei. Dar ce şanse are el să înlocuiască Windows-ul, cel mai răspândit sistem de operare pentru calculatoarele de birou?

În majoritatea tranziţiilor tehnologice pe care le-am urmărit în domeniul tehnologiei, lucrurile s-au îndreptat spre produsele superioare sau având un element evident de noutate. Microsoft oferă, cel puţin pentru moment, cel mai bun mediu de operare pentru calculatoarele de birou. Dar superioritatea nu este singura cauză a schimbării. Criteriile economice joacă şi ele un rol. Microsoft a dovedit acest lucru făcându-şi loc pe piaţa browser-elor de internet cu un produs de mâna a doua, dar care avea un "clenci" economic - era gratuit. Şi a confirmat astfel afirmaţia lui Adam Osborne de la sfârşitul anilor '70: "Adecvat înseamnă suficient." În acest moment, Linux se află exact în aceeaşi poziţie. Microsoft ar trebui să-şi facă griji.

Chiar când scriu acest articol, orice tranziţie către Linux depinde probabil de cinci factori. Iată-i enumeraţi în ordinea inversă a importanţei.

5. Compatibilitatea cu Windows. Consider compatibilitatea cu sistemul Windows ca fiind cireaşa de pe tort, atâta timp cât celelalte criterii sunt îndeplinite. Astăzi, principala utilizare a calculatoarelor de birou bazate pe Windows o constituie suita Office, şi majoritatea distribuţiilor de Linux au deja înlocuitori adecvaţi pentru Office. În definitiv, Microsoft Office are o vechime îndelungată şi, dacă nu aţi observat încă, a fost clonat "până la pierderea identităţii".

4. Minimizarea factorului cult. Comunitatea Linux manifestă tendinţa de a ţine departe sistemul Linux de lumea calculatoarelor de birou, pur şi simplu din fanatism. Nimic nu-i dezgustă însă pe oameni mai mult decât să fie asociaţi cu o gaşcă de smintiţi sau de trăzniţi care îţi dau fiori. Această problemă a făcut cel mai mare rău calculatoarelor Amiga şi continuă să afecteze produsele firmei Apple. Aici este vorba de calculatoare, nu de stiluri de viaţă. Acestea sunt sisteme de operare, nu partide politice. Majoritatea utilizatorilor de Linux sunt băieţi liniştiţi, dar din comunitate fac parte destui angoasaţi şi indivizi chinuiţi de nelinişti ca să îndepărteze marele public şi în cele din urmă să ucidă platforma pe vecie. E un aspect periculos.

3. Standardizare. Diferitele variante de Linux nu sunt pe deplin compatibile şi avem nevoie de o organizaţie independentă care să ofere siguranţa că lucrurile pot fi standardizate, de la formatele de fişiere la organizarea directoarelor. Aceasta ar trebui să fie o organizaţie independentă similară cu IEEE sau W3C.

2. Uşurinţa în utilizare. Chiar şi cei mai înfocaţi promotori ai Linux-ului recunosc că acest sistem de operare este prea excentric pentru utilizatorul obişnuit. Nu există nici un motiv pentru asta. În cazul în care comunitatea ar reuşi să facă din Linux un sistem de operare mai uşor de folosit decât Windows-ul, atunci Linux-ul ar "zbura".

1. Adobe Photoshop. Aceasta riscă să fie afirmaţia mea cea mai controversată. Dar eu susţin că Adobe Photoshop - nu Microsoft Office - va fi elementul hotărâtor pentru Linux. Nu există un înlocuitor pentru toate funcţiile şi facilităţile oferite de Photoshop şi spun asta după ce am văzut de ce sunt în stare şi presupuşii substituenţi precum The GIMP. Photoshop nu are rival la categoria sa. Pretendenţii nu-l pot concura şi nici n-o vor face până când Photoshop nu epuizează gama de îmbunătăţiri veritabile, aşa cum s-a întâmplat cu Microsoft Office. Numai stagnarea generează cu adevărat imitaţia. Portarea Photoshop-ului pe platforma Linux ar transforma peste noapte întreaga piaţă a computerelor. Aceasta ar afecta atât pe Microsoft, cât şi pe Apple, dar cel mai tare pe Microsoft. Probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este mare ţinând cont că lui John Warnock, preşedintele firmei Adobe, tot nu i-a trecut iritarea pentru lansarea surprinzătoare a fonturilor True Type făcută de Gates în urmă cu câţiva ani. Supărarea a fost atât de mare încât portarea tuturor produselor Adobe pe platforma Linux ar putea fi o decizie bună pentru afaceri şi un ghimpe în ochii Microsoft-ului.

Din nefericire, comunitatea Linux pierde prea multă energie pe lucruri precum terminologia (de exemplu, controversa GNU/Linux contra Linux). Am sentimentul că Linux se află la un punct de răscruce: ori devine foarte important, ori rămâne o notă de subsol în istoria sistemelor de operare. Înclin să cred că va deveni foarte important, şi când spun asta mă refer la piaţa calculatoarelor de birou.

Traducere: Constantin Dumitru