Legislaţie - PC Magazine Romania, Aprilie 2002

FURNIZORI DE SEMNĂTURĂ ELECTRONICĂ

Ruxandra Bologa - Miculiţi Şi Asociaţii, Linklaters

Furnizorul de semnătură electronică este persoana fizică sau juridică, română sau străină, care eliberează certificate de semnătură electronică sau care prestează alte servicii legate de semnătura electronică. Pentru a deveni un astfel de furnizor trebuie să îndepliniţi câteva condiţii obligatorii. Iată care ar fi aceastea:

În primul rând, trebuie să deţineţi resurse financiare suficiente pentru a putea acoperi eventualele prejudicii cauzate pe durata desfăşurării procesului de certificare a semnăturii electronice. Puteţi asigura aceste resurse financiare prin subscrierea unei poliţe în favoarea Autorităţii de Reglementare în domeniu, la orice societate de asigurări. Valoarea poliţei trebuie să fie cel puţin egală cu echivalentul în lei al sumei de 500.000 Euro. Este recomandabil însă să aveţi în vedere şi faptul că stabilirea valorii poliţei la cel puţin 500.000 Euro atrage după sine şi o primă de asigurare într-un cuantum destul de ridicat, ceea ce nu este de natură să vă uşureze intrarea pe piaţă. Legea vă pune la dispoziţie încă două metode de asigurare a resurselor financiare: o scrisoare de garanţie din partea unei bănci sau o altă modalitate stabilită de Autoritate, care fixează şi suma acoperită prin poliţa de asigurare sau cea prevăzută în scrisoarea de garanţie.

În al doilea rând, trebuie să vă asiguraţi că puteţi înregistra rapid şi sigur data şi ora la care a fost eliberat certificatul în registrul electronic de evidenţă, ca şi data şi ora la care acesta expiră sau este revocat/suspendat.

O altă condiţie impusă de lege prevede că certificatul nu poate fi eliberat decât după verificarea identităţii solicitanţilor. De îndeplinirea acestei condiţii depinde încheierea contractelor în formă electronică cu garantarea autenticităţii şi veridicităţii semnăturilor ataşate.

Este necesar să luaţi măsuri imediate împotriva falsificării certificatelor şi să garantaţi confidenţialitatea în cursul procesului de generare a semnăturii electronice. Această a patra condiţie presupune că certificatele pot fi consultate de o a treia parte numai în cazul în care există acordul titularului acestora. Orice modificare tehnică, care ar putea pune în pericol condiţiile de securitate, trebuie să poată fi identificată de persoanele autorizate.

Ultima condiţie impune păstrarea tuturor informaţiilor legate de un certificat calificat înca 10 ani de la data expirării sale.

Dacă îndepliniţi toate condiţiile enumerate mai sus, aveţi la dispoziţie două proceduri ca să deveniţi furnizori de semnătură electronică.

În cazul în care sunteţi interesat să deveniţi furnizor de servicii de certificare calificată, legea vă cere să notificaţi Autoritatea de Reglementare cu 30 de zile înainte de începerea activităţilor legate de certificarea semnăturilor electronice. Toţi candidaţii sunt obligaţi să depună la sediul autorităţii documentaţia care să ateste îndeplinirea condiţiilor menţionate mai sus.

Autoritatea va verifica documentaţia şi vă va informa, în maxim 10 zile, dacă aţi îndeplinit sau nu condiţiile, solicitându-vă, dacă este cazul, completarea documentaţiei.

Dacă toate condiţiile sunt îndeplinite, autoritatea va emite decizia prin care veţi dobândi dreptul de a furniza servicii de certificare calificată.

Odată ce aţi obţinut dreptul de furnizare, trebuie să cereţi autorităţii să vă înregistreze în Registrul Furnizorilor de Servicii de Certificare, acesta reprezentând evidenţa oficială în materie. Cererea de înscriere trebuie depusă la autoritate cel mai târziu la data când începeţi activitatea.

Dacă vreţi să deveniţi furnizor acreditat de servicii de certificare calificată puteţi să cereţi o acreditare din partea Autorităţii.

Pentru a obţine acreditarea, trebuie să îndepliniţi toate condiţiile necesare emiterii de certificate calificate şi să folosiţi dispozitive de generare a semnăturii electronice omologate de o agenţie agreată de autoritate. Aceasta din urmă are obligaţia să vă informeze în termen de 30 de zile despre îndeplinirea condiţiilor şi să vă solicite, dacă este cazul, completarea documentaţiei.

Decizia de acreditare vă este comunicată iar acum puteţi cere ca schimbarea calităţii dumneavoastră să se opereze corespunzător în Registru. Durata acreditării este de 3 ani şi se poate reînnoi.

În concluzie, preferabil ar fi să optaţi pentru varianta acreditării, care deşi este mai costisitoare (întrucât şi omologarea costă) conferă un grad sporit de credibilitate în faţa clienţilor dumneavoastră, deoarece le uşurează proba în faţa instanţei de judecată.
Indiferent de categoria pentru care optaţi, aveţi obligaţia să respectaţi în mod strict procedurile de securitate pe parcursul desfăşurării activităţii. În plus, orice intenţie de modificare a procedurilor de securitate şi de certificare trebuie comunicată autorităţii cu cel puţin 10 zile înainte.

Este necesar să asiguraţi accesul la toate informaţiile necesare utilizării corecte şi în condiţii de siguranţă a serviciilor dumneavoastră. Utilizarea în condiţii de siguranţă este strâns legată de prelucrarea datelor cu caracter personal şi de obligaţia păstrării secretului informaţiilor încredinţate în cursul desfăşurării activităţii profesionale. Încălcarea acestei obligaţii constituie infracţiunea de divulgare a secretului profesional.

Una dintre obligaţiile cheie pe care le aveţi este aceea de a suspenda sau revoca certificatul în cazurile prevăzute de lege. În cazul nerespectării acestei obligaţii, puteţi fi făcut răspunzător de prejudiciile cauzate terţilor care s-au bazat pe certificatele lipsite de validitate şi care ar fi trebuit revocate sau suspendate.

II. "Am o idee de portal pe o anumită structură, eventual în combinaţie cu un e-magazin însă, din păcate, nu am banii necesari pentru a demara acţiunea. Am găsit un "sponsor" cu care urmează să mă întâlnesc în câteva săptămâni, însă nu ştiu dacă nu ar trebui să-mi "înregistrez" ideea, brandul. Poate el mă refuză şi o aplică ca şi cum ar fi ideea lui. Deci, dacă da, unde pot să-mi oficializez (invenţia) ideea".

Scrisoarea dvs. oferă foarte puţine informaţii cu privire la natura obiectului a cărei protejare o doriţi. În consecinţă, vom încerca să analizăm pe scurt posibilele variante de răspuns în acest sens.

Ca punct de plecare, trebuie reţinut că dumneavoastră aveţi în momentul de faţă un know-how, adică o creaţie protejată în fapt prin secret. Pentru a asigura păstrarea acestui secret, aveţi posibilitatea ca, în momentul în care începeţi negocierile cu "sponsorul", să solicitaţi semnarea unui contract de asigurare a confidenţialităţii conţinutului negocierilor (în scopul evitării problemelor referitoare la comensurarea pagubelor, se poate prevede o clauză penală în contractul respectiv).

În ceea ce priveşte răspunsul la problema asigurării protecţiei juridice printr-un drept exclusiv, acesta diferă în funcţie de ce reprezintă o "idee de portal pe o anumită structură" :

(i) un software; (ii) o invenţie; (iii) o invenţie şi un software; (iv) altceva.

(i) Dacă este vorba despre un soft, atunci aveţi deschisă doar calea dreptului de autor (Legea nr. 8/1996). Aşadar, vă veţi putea "proteja" numai prin publicarea operei dumneavoastră. Puteţi explora de asemenea posibilităţile deschise de către art. 3 din O.G. nr. 124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor şi drepturile conexe, prin adoptarea de măsuri pentru combaterea pirateriei în domeniile audio şi video, precum şi a programelor pentru calculator (înregistrarea ca autor la ORDA prin intermediul unui agent economic).

(ii) Dacă este vorba despre o invenţie (din descrierea furnizată este dificil de spus), vă puteţi proteja prin constituirea unui depozit reglementar la OSIM în vederea obţinerii brevetului de invenţie care o să vă acorde prioritate, precum şi dreptul provizoriu de exploatare exclusivă din clipa înregistrării documentelor.

(iii) Există şi posibilitatea să fie vorba atât de un soft, cât şi de o invenţie. Art. 13 din Legea nr. 64/1991 exclude de la brevetare, printre altele, "programele de calculator în sine". Per a contrario, acele programe care nu sunt "în sine" pot fi brevetate. În doctrină s-a dat ca exemplu un echipament care, pentru funcţionare, încorporează obligatoriu şi un soft anume creat în acest scop. În acest caz, dumneavoastră aţi putea folosi cumulativ posibilităţile prezentate mai sus (la (i) şi (ii)).

(iv) Dacă este vorba despre o "idee" sau, eventual, "soluţie cu caracter economic sau de organizare", în sensul art. 13 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, text care însă exclude ideile şi asemenea soluţii de la brevetare. Legea nr. 8/1996 conţine o prevedere similară, excluzând "ideile" de la protecţia prin dreptul de autor. În acest caz, ar rămâne de explorat calea protecţiei prin reglementările referitoare la protecţia concurenţei comerciale, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile necesare (în primul rând, existenţa raporturilor comerciale).

Întrebarea dumneavoastră ridică de asemenea probleme legate de protecţia semnelor distinctive, şi anume înregistrarea portalului respectiv ca "domain name".

În aces sens, în primul rând precizăm că, în prezent, înregistrarea unui portal ca "domain name" nu este reglementată ca atare din punct de vedere juridic, aplicându-se regulile (mai multe detalii la www.mcti.ro) stabilite de unele asociaţii profesionale din domeniul INTERNET-ului, mai precis de către ICANN (Internet Corporation for Assigned Names and Numbers). Un "domain name" poate fi înregistrat şi ca marcă la OSIM. Având în vedere că, atât înregistrarea ca domain name, cât şi înregistrarea ca marcă, implică plata unor taxe, recomandăm întreprinderea acestor demersuri numai dacă, în raport cu "ideea" concretă pe care o aveţi, asemenea înregistrări ar fi absolut necesare, ţinând seama de faptul că înregistrările menţionate nu vă protejează conţinutul ideii, ci numai "semnul distinctiv" al ideii. Dacă "ideea" dvs. este un anumit cuvânt sau o anumită reprezentare grafică etc. care ar urma să fie utilizate în acel portal combinat cu un e-magazin, atunci este bine să se procedeze şi la cele două înregistrări menţionate.

Limitările dreptului de autor de programe pentru calculator - prevederi aplicabile

Lucian Bondoc - Miculiţi Şi Asociaţii, Linklaters
Regulile generale aplicabile în materia limitărilor permise cu privire la exercitarea drepturilor de autor sunt prevăzute în cadrul Capitolului VI al Legii 8/1996 privind dreptul de autor şi alte drepturi conexe (art. 33 şi următoarele). Programele pentru calculator fac, însă, obiectul unor prevederi speciale în acest sens, în cadrul capitolului IX din lege.
Conform principiului de drept specialia generalibus derogant (specialul derogă de la general), limitările drepturilor de autor ale programatorilor sunt cele speciale, nefiind aplicabile în cazul acestora limitările din dreptul comun. Legea 8/1996 chiar dă dovadă de un exces de claritate în această privinţă, menţionând expres concluzia de mai sus (art. 81).
Programatorii beneficiază de un regim de protecţie mai puternic, posibilitatea de a utiliza, copia etc., un program protejat, fără acordul autorului, fiind semnificativ limitată.
Operaţiunile privind un program pentru calculator care nu sunt supuse autorizării titularului dreptului de autor sunt prevăzute limitativ în articolul 76 şi următoarele din lege:
1. Utilizarea conform destinaţiei
Conform art. 76 din lege, reproducerea permanentă sau temporară a unui program nu este supusă autorizării autorului dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
ˇ utilizatorul este deţinătorul legal al unei copii a programului (condiţie subînţeleasă);
ˇ actele respective să fie necesare pentru a permite dobânditorului să utilizeze programul corespunzător destinaţiei sale sau pentru corectarea erorilor;
ˇ efectuarea acestor acte de către utilizator să nu fie interzisă prin convenţie contrară.
2. Copia pentru arhivă sau de siguranţă
Utilizatorul autorizat al unui program pentru calculator poate face, fără autorizarea autorului, o copie de arhivă sau de siguranţă, în măsura în care aceasta este necesară pentru asigurarea utilizării programului.
3. Observarea, studierea, testarea.
4. Descompunerea programelor pentru calculatoare.
Observăm din cele de mai sus că deţinătorul legal al unei copii a programului nu poate, de exemplu, în mod legal, să facă unele copii suplimentare pentru uzul familiei etc., aşa cum permite articolul 34 din lege cu privire la alte categorii de opere.