Tendinţe - PC Magazine Romania, Martie  2002

Tendinţe

Alegeri anticipate în America!
Cutii muzicale sau ...negre?

Dan Şerbănescu

(performanţe comparative Microsoft XBox)

Anul 2002 se anunţă uşor straniu, cel puţin în materie de dispozitive multimedia. MTV pare că s-a cam plictisit să dea doar clipuri la tot poporul şi propune nici mai mult nici mai puţin decât un PC "de marcă". Între timp, Microsoft face o promiţătoare carieră pe piaţa consolelor de jocuri video.

Şi anul e de-abia la început...

MTV a anunţat la începutul acestui an că va "împrumuta" numele său de marcă unui viitor calculator personal destinat "publicului ţintă familarizat cu internetul şi cu industria divertismentului"; cu alte cuvinte, studenţilor de colegiu care îşi petrec o bună parte din an prin cămine. Aşadar, în primăvara acestui an, studenţii care mai sunt şi fani ai celebrului canal muzical vor putea privi emisiunile preferate, rula filme DVD, asculta CD-uri muzicale şi posturi de radio stereo, "arde" CD-uri şi naviga pe internet cu ajutorul unui singur dispozitiv.

Ce-i drept, toate aceste lucruri le cam făceau ei şi până acum, chiar dacă nu într-o singură cutie. Mai mult, în acest moment, dat fiind că produsul, care face parte dintr-o întreagă gamă, va fi lansat abia în primăvară şi în absenţa unor specificaţii detaliate, tot ce vă putem spune despre MTV PC provine din comunicatele de presă ale companiilor implicate în proiect.

Americani, vi se pregăteşte (alt)ceva..
Pe scurt, construind ceea ce consideră a fi PC-ul perfect pentru tinerii între 18 şi 24 de ani, MTV doreşte să creeze o maşină care are încorporate un tuner TV şi radio, un player DVD, un CD burner şi un display pe cristale lichide de tip flat-panel. PC-urile sub marca MTV vor fi construite de producărul american Lan Plus, unul din liderii sectorului OEM (Original Equipment Manufacturer), aflat pe piaţă încă din 1991. Certificată ISO 2002, compania îşi vinde PC-urile în principal sub numele de marcă Northgate.

Primul MTV PC, care va deveni disponibil în cursul acestei primăveri, va conţine un procesor AMD din familia Athlon XP, care beneficiază de arhitectura QuantiSpeed, un cache full-speed de 384 KB inclus în procesor şi suport pentru instrucţiunile AMD 3DNow! Profes- sional, ce permit capacităţi extinse pentru rularea de conţinut multimedia, suportând, de asemenea, şi avansatul front-side bus la 266 MHz.

Costul unui MTV PC va fi de aproximativ 1.800$, aproape identic cu cel al unui PC echipat cu procesor AMD în configuraţie high-end de la producători de talia Compaq. În plus, ni se mai spune că noul dispozitiv va amplifica experienţele în jocurile video computerizate, fără a ni se preciza, însă, şi prin ce metode. MTV intenţionează să vândă PC-urile online, pentru început, însă speră că vânzătorii cu amănuntul vor vrea şi ei să scoată la vânzare astfel de maşini.

Cum era şi normal, AMD susţine cu entuziasm proiectul, vicepreşedintele companiei, Pat Moorhead, numindu-l "revoluţionar" şi o "convergenţă tehnologică care îmbină cu succes productivitatea şi divertismentul (...) într-un produs centrat pe client care acoperă nevoile multimedia ale audienţei calificate a MTV". Vă reamintim, e vorba de un calculator pentru studenţi.

Din păcate, pentru moment, alte detalii specifice sau măcar fotografii ale prototipului viitorului PC nu au fost date publicităţii. Designul se anunţă însă a fi unul foarte "la modă", iar oferta va conţine o varietate de forme şi culori, precum şi "conţinut exclusiv MTV".

Profeţii despre trecut?
Poate că informaţia de până acum şi-ar fi găsit loc în paginile noastre cel mult la rubrica "În Direct", însă anunţul pare să fie simptomatic pentru o tendinţă mai largă şi anume intenţia unora dintre producătorii de calculatoare de a se lansa cu succes pe competitiva piaţă a electronicelor de consum. Astfel de iniţiative s-au soldat în trecut cu câteva eşecuri notabile.

"Ca marcă, încercăm întotdeauna să ne extindem către noi zone. Am considerat, aşadar, că MTV PC-ul se potriveşte perfect cu publicul nostru ţintă. Cu un astfel de produs, studenţii la colegiu îşi pot transforma dormitoarele în centre de divertisment foarte moderne, unde pot arde un CD, vedea un film pe DVD, urmări emisiunile TV preferate sau naviga pe internet", spune Tony Calandra, directorul pentru produse interactive al MTV.

"Acest produs fenomenal (dar care, asemenea economiei caragialiene, lipseşte cu desăvârşire - N.R.) va înlocui, teoretic, televizorul, calculatorul personal, playerul DVD şi combina stereo CD/FM. Gândiţi-vă la impactul pe care îl va avea asupra camerelor de cămin, dar şi caselor care dispun de spaţii limitate", ne îndeamnă Bob Anderson, director pentru dezvoltarea afacerilor la Lan Plus. OK, spunem noi, dar nu putem să nu ne gândim şi la impactul asupra clientului atunci când se mai şi strică - nu televizor, nu PC, nu DVD, nu radio sau muzică. Aşa că tot demersul s-ar putea dovedi destul de riscant pentru MTV, care în loc de o extindere a mărcii ar putea obţine o lentă înmormântare a ei, în caz că PC-urile purtând girul MTV vor binevoi să mai şi "crape" din când în când.

Cum spuneam, analiştii sunt oarecum sceptici în legătură cu potenţialul succes al MTV pe piaţa PC-urilor, întrucât nici alte dispozitive computerizate care au apărut sub o marcă specifică altor pieţe nu s-au bucurat până acum de prea mare succes. Pentru a-şi spori volumul de vânzări, Palm a încercat deja să lanseze dispozitive handheld în ediţie specială, cum a fost cel numit după supermodelul Claudia Schiffer. Prestigiosul producător de jucării Mattel, la rândul lui, a susţinut un computer destinat copiilor, denumit Barbie PC. Totuşi, Schiffer Palm, cu tot coloritul său acvatic, s-a vândut doar câteva luni după lansare, la sfârşitul anului 2000, înainte de a fi scos de pe piaţă. Barbie PC şi "colegul" acestuia, Hot Wheels PC au clacat şi ele, după ce producătorul - Patriot Computer - a dat faliment la sfârşitul anului 2000.

MTV PC-ul ar putea deveni, fără probleme, "cutia muzicală" a adolescenţilor sau ar putea economisi o grămadă de spaţiu în dormitoarele studenţeşti, este de acord Brooks Gray, analist la Technology Business Research. Dar el adaugă: "Cred că studenţii şi mulţi dintre potenţialii clienţi care se află în căutare de PC-uri şi de sisteme de divertisment pentru acasă ar putea manifesta un oarecare scepticism în legătură cu acest produs, pentru că nu va mai exista o separaţie clară între muncă şi distracţie. Cele două se reunesc în acelaşi dispozitiv, ceea ce împiedică acea evadare pe care o presupune actul de divertisment".

Totuşi, adaugă analistul citat, MTV şi-a dovedit capacitatea de a convinge tinerii. "Dacă MTV este dispusă să ofere produsului expunere de marketing pe canalele muzicale, în cel mai rău caz, produsul va ajunge să fie văzut de o largă audienţă", spune Gray. Eşecul PC-urilor specializate din trecut a fost cauzat, în multe cazuri, tocmai de lipsa unui marketing bine "ţintit" sau de preţurile prea mari.

Conţinutul ca servicii
"S-ar putea să-mi dau palme într-o bună zi, dar MTV PC pare un învingător" a titrat pe situl NewsTrolls (www.newstrolls.com) Stephen Downes, specialist în design online şi new media al Universităţii Alberta, din Edmonton, Canada.

El vede în anunţul MTV mai mult decât o simplă iniţiativă de tip "cross branding" (un soi de export al unui nume de marcă asupra unor noi produse) sau marketing cu o ţintă bine determinată. Partea cu adevărat importantă este îngropată într-o mică propoziţie din comunicatele de presă şi anume cea privind "conţinutul exclusiv MTV".

Ceea ce l-a pus pe gânduri pe analistul citat este faptul că modelul în care publicaţiile încearcă să vândă conţinut pe cont propriu s-a dovedit eronat. Microsoft a ieşit din jocul ăsta cu mult timp în urmă, cu efectul că o uriaşă proporţie din vânzările sale de software provine din licenţe comercializate de producătorii originali de echipamente (OEM) .

În fond, pentru care motiv producătorii de conţinut nu ar putea încerca să-şi vândă marfa drept software care să fie inclus în PC-uri personalizate? Downes îşi imaginează, spre exemplu calculatorul "Business Standard", care să includă, pe lângă sistemul de operare şi browser, acces online exclusiv la Wall Street Journal, New York Times sau Washington Post. La fel, calculatorul ipotetic "Sportster" poate include capabilităţi de accelerare grafică şi transmisii video în direct, un abonament la ESPN, o suită de jocuri sportive online, etc. Aducând ipoteza canadianului pe plaiuri mioritice, cine s-ar teme de Adevărul dezvăluit într-un calculator sau de "radiaţiile" unui Atomic PC? Sau, de ce nu, de calculatorul anti-corupţie, că tot e la modă? Poate chiar un Armaggedon :-) PC?

Întrucât platforma hardware este în mare parte similară (chiar dacă anumite aspecte, precum software-ul inclus sau unele capabilităţi hardware, pot varia în funcţie de model şi destinaţie), crearea unei linii extinse de calculatoare personalizate nu ar presupune eforturi sisifice. Iar costurile întregului conţinut - care se află deja în calculator - ar putea fi acoperite în costul PC-ului.

"Ar putea funcţiona. Oamenii s-ar putea să fie reticenţi în a plăti 10$ pentru un abonament anual la Wall Street Journal, dar poate că nu ar ezita să plătească 200$ pentru acces la resursele online ale WSJ, alături de o selecţie de câteva alte titluri, pentru cât timp vor deţine calculatorul", este de părere Downes.

Mediile de presă nu au de ce se teme. Nu este nevoie să retragă conţinutul actual pe care îl publică pe internet - ştiri zilnice, articole, editoriale, etc. De fapt, tot acest conţinut disponibil gratuit este esenţial pentru consolidarea mărcii. Nu poţi obţine o cerere mondială nici măcar pentru un cotidian de talia NY Times, dacă nu oferi gratuit măcar o parte din conţinutul ziarului.

Versiunea pentru computer ar putea fi considerată un fel de "conţinut premium" (dar care nu ar fi indicat să se numească chiar aşa). Şi nu doar mult mai mult conţinut de acelaşi tip cu cel disponibil gratuit (ceea ce ar fi destul de plictisitor şi nu prea ar justifica cei 200$), argumentează Downes. Cu Sportster s-ar putea oferi transmisii sportive live. Cu Business Standard o bandă defilantă cu cotaţii bursiere în timp real sau seminarii gratuite de management în direct, sau forumuri de discuţii ale directorilor sau instrumente software sau ştiri video CNN (sau BBC, dacă preferaţi).

Esenţa problemei este, de fapt, cum să obţii aceleaşi venituri, din acelaşi conţinut, dar care să iasă cumva din hotarele limitate ale pieţei de conţinut. Companiile media ar putea începe să se gândească la modalităţi de valorificare a traficului pe care îl au în prezent - generat cu situri cu conţinut disponibil gratuit - pentru crearea unui set de aplicaţii strâns legate de numele de marcă respectiv şi care să poată fi vândute la fel cum Microsoft vinde Windows sau Word, şi anume ca soft preinstalat. Chestiunea dificilă este să reuşeşti să cuplezi tot acest conţinut cu dorinţele clientului atunci când acesta se gândeşte la o achiziţie semnificativă, cum ar fi cea a unui calculator nou.

"Îmi place să cred că putem obţine tot ce e mai bun din ambele lumi. O domnie a informaţiei libere, aşa cum a fost ea visată de arhitecţii internetului. Dar şi o sumă de servicii cu valoare adăugată, cumpărate odată cu calculatorul, care nu doar că acoperă costurile conţinutului gratuit, ci şi (acum e acum) îmi oferă ceva ce nu am mai avut şi pentru care sunt dispus să plătesc", conchide Downes.

Cutia experimentală
Dacă XP înseamnă pentru gigantul din Redmond "eXPerienţa" acumulată de-a lungul anilor pe piaţa sistemelor de operare, particula "X" care însoţeşte recent lansata consolă de jocuri a Microsoft-ului semnifică "eXperimentul" prin care compania care v-a cucerit deja desktopurile intenţionează să se infiltreze şi în sufrageriile voastre. Şi, judecând după primele evoluţii ale Xbox după lansarea de pe 15 noiembrie 2001, are toate şansele.

În cadrul ediţiei din acest an a Consumer Electronics Show (CES), care a avut loc la Las Vegas la începutul lunii ianuarie, Microsoft a anunţat că Xbox s-a bucurat de una din lansările cele mai de succes din istoria jocurilor video. Numai în America de Nord, Microsoft a vândut 1,5 mil. de unităţi de la lansare şi până la sfârşitul anului calendaristic. Mai mult, NPD Group Inc. a anunţat că fanii jocurilor video au cumpărat mai mult de trei jocuri pentru fiecare sistem Xbox, ceea ce reprezintă un record absolut în materie. Succesul repurtat pe continentul nord-american a alimentat nerăbdarea potenţialilor utilizatori din întreaga lume, consola urmând să fie lansată oficial în Japonia pe 22 februarie, iar în Europa pe 14 martie.

La un preţ de 299$, Xbox este la fel de scump ca Sony PlayStation 2 şi cu 100$ mai scump decât Nintendo GameCube.

Lansarea a fost însoţită de un solid pachet de jocuri, ce includ tiluri precum Halo, Oddworld: Munch's Oddysee sau Dead or Alive 3, de o calitate grafică impresionantă şi foarte "jucabile". Pe lângă acestea, alte serii de jocuri cu tradiţie, cum ar fi Madden National Football League 2002 sau National Hockey League 2002, arată bine şi se joacă bine pe această consolă. În cadrul CES, Robbie Bach, vicepreşedinte senior şi şeful proiectului Xbox la Microsoft, a mai anunţat şi decizia corporaţiei de a oferi permanent nu doar noi jocuri (Microsoft speră ca până la sfârşitul anului să acumuleze un portofoliu de 15-20 de titluri pentru Xbox), dar şi un serviciu de jocuri online care să folosească la maximum avantajele tehnologiilor broadband existente. În acest moment, 27 de case de software creează jocuri online pentru Xbox şi un şi mai mare număr de angajaţi Microsoft care au contribuit la proiectarea consolei sunt implicaţi acum în dezvoltarea serviciilor online pentru aceasta. Dezvoltarea serviciilor online de jocuri Xbox din prima jumătate a acestui an va oferi gamerilor posibilitatea de juca cu minimum de efort jocuri online, alături de prieteni, şi de a comunica cu ceilalţi gameri în timp real, folosind propria voce, graţie sistemului hands-free Xbox Communicator.

Cu suportul integrat pentru conectivitate de mare viteză, un disc hard de 8 GB, capacitatea de a reda DVD şi suport pentru redare pe HDTV, Xbox-ul ştie mai mult decât să ruleze jocuri.

Tainele cutiei negre
Cu un sistem de încărcare frontală a discurilor, două butoane şi patru porturi pentru controllere pe panoul frontal, Xbox se integrează foarte bine în rândul aparaturii pe care o aveţi deja în sufragerie. Înăuntrul cutiei, destul de voluminoase, veţi găsi puterea unui PC (un procesor Intel Pentium III la 733MHz, 64 MB de RAM şi o placă grafică Nvidia special dezvoltată pentru Xbox - NV2A) dar inima unei console pentru jocuri video. Cu toate acestea, oricât de seducătoare ar putea părea puterea procesorului, în ultimă instanţă ceea ce contează sunt rezultatele vizibile pe ecran.

Entuziaştii tehnologiilor video vor aprecia faptul că Xbox poate lucra nu doar cu televizoare standard 4:3, ci şi cu televizoare de înaltă definiţie HDTV. De fapt, Xbox poate reda imagini ale jocurilor la o calitate pentru care Halo şi Dead or Alive 3 nu au fost încă optimizate. Dar chiar şi aşa imaginile din aceste jocuri sunt extrem de clare şi de o foarte bună rezoluţie. Complementar acestei puteri vizuale este faptul că Xbox poate reda sunet Dolby Digital 5.1 surround şi 256 de canale simultane de voce - fapt fără precedent într-un sistem destinat jocurilor.

Pentru a putea obţine maximum de performanţă de la sistem, utilizatorii vor fi nevoiţi să cheltuiască în plus, pe câteva accesorii opţionale. Ca orice altă consolă pentru jocuri, Xbox este livrat cu cabluri video compozite şi ieşiri audio RCA. Dar pentru o performanţă mai bună audio-video va trebui să plătiţi 15$ pentru Advanced AV Pack, care conţine şi un conector S-Video, alături de jack-uri audio digitale optice. Cu 20$ puteţi obţine High Definition AV Pack, cu conectori video (Y, Pb, Pr) şi jack-uri audio digitale optice. Cât despre redarea filmelor pe DVD, spre deosebire de PS2, care poate reda filme DVD chiar şi abia scos din cutie, Xbox are nevoie de o telecomandă specială, care costă 30$.

Dar chiar dacă Microsoft vă obligă să plătiţi în plus pentru a debloca anumite caracteristici, include altele, foarte apropiate de ale PC-urilor, care nu se regăsesc în consolele de jocuri concurente. În primul rând este vorba de un adaptor Ethernet 10/100 încorporat, pentru jocuri multiplayer în regim broadband, indiferent dacă veţi folosi un modem de cablu, DSL sau reţeaua de la serviciu. Jocurile online vor fi disponibile abia la jumătatea acestui an.
Un alt punct forte al consolei este discul hard de 8 GB, care elimină necesitatea cumpărării de costisitoare carduri de memorie pentru salvarea jocurilor (Sunt disponibile carduri de memorie proprietare, care vă pot ajuta să partajaţi fişiere cu prietenii). Unitatea de disc hard deschide şi alte posibilităţi. În primul rând, jocurile se încarcă mult mai repede, pentru că devine posibil cache-ul pe disc. Un alt beneficiu este faptul că puteţi copia pe discul hard piese muzicale de pe CD-uri audio, pe care le puteţi asculta fără probleme în timp ce vă jucaţi.

O critică pe care colegii noştri de la ediţia americană au adus-o consolei (ei au apucat deja să o folosească) este faptul că unitatea DVD a Xbox-ului este mai zgomotoasă decât cea a celei prezente pe Nintendo Game Cube. O altă potenţială problemă o reprezintă dimensiunile enorme, atât ale consolei, cât şi ale controllerelor, deşi Xbox-ul nu e tocmai un notebook pe care să-l poţi lua cu tine peste tot. Cât despre controllere, problema pare să fie mai degrabă una de percepţie, întrucât ele se pot manevra cu uşurinţă şi pentru lungi perioade de timp. Singurii care ar putea avea probleme reale din acest punct de vedere sunt copiii mici.

Xbox oferă patru porturi pentru conectarea controllerelor, iar fiecare controller poate avea două carduri de meorie, ceea ce amplifică capacitatea deja masivă de stocare a sistemului şi funcţionează ca un mediu portabil pentru stocarea datelor de joc salvate. Nu în ultimul rând, trebuie menţionat că legătura dintre controller şi consolă este asigurată de un cablu format din două secţiuni şi care se poate "rupe" uşor dacă cineva se împiedică în trecere de fir, eliminându-se astfel riscul unei răniri din cauza unei eventuale căderi a consolei (care este destul de grea).

Agonie sau extaz?
Este poate prematur un pronostic în legătură cu şansele Xbox de a deveni standardul în materie de jocuri video, deşi aparenţele par să încline balanţa în favoarea unui happy end. Dar nu este deloc uşor să te impui pe o piaţă cum este cea a consolelor de jocuri. Chiar şi Sega, cândva liderul pieţei a fost nevoită să capituleze.

Mulţi arată cu degetul către Sony, care a reuşit să vină pe scena jocurilor video pentru a ajunge în prezent să o domine. Poate Microsoft să o detroneze pe Sony? Cei din tabăra pro-Microsoft argumentează că este mai uşor de programat jocuri pentru Xbox, motiv pentru care sistemul ar trebui să atragă mai mulţi dezvoltatori. Noii veniţi pot scrie mai rapid codul şi pot face bani mai devreme. Iar portarea jocurilor pe PC-uri, pentru venituri suplimentare, ar trebui să fie la fel de uşoară.

Însă experimentaţii dezvoltatori pentru platforma Sony dispun de o mulţime de unelte care să-i ajute să dezvolte şi ei rapid noi jocuri. Iar pentru Nintendo situaţia e oarecum similară, cu menţiunea că Nintendo pare să se concentreze în special pe piaţa destinată copiilor, lăsându-le Sony şi pe Microsoft să se "dueleze" nestingherite.

Un posibil avantaj competitiv pentru Microsoft ar putea fi includerea unui disc hard mare şi a conectivităţii Ethernet. Cei din Redmond presupun că dacă jucătorii din lumea PC s-au implicat masiv în jocuri online, la fel vor face şi cei de pe console. Aceasta este o teorie nedovedită, dar interesantă.

Criteriul ultim de selecţie va consta tot în numărul şi calitatea jocurilor disponibile. Pe termen scurt, Microsoft are un handicap, dar nu unul imposibil de recuperat. Totuşi, dacă Microsoft nu va fi în măsură să ofere cele mai atractive jocuri în următoarele 12 luni, speranţele sale se vor spulbera. Sau, altfel spus, Game Over!

Cât despre aşii din mânecă, este interesant de văzut dacă Xbox va deveni sau nu o clonă PC capabilă de a rula Windows. Pentru o consolă de jocuri, Xbox este relativ scumpă, dar privită ca o combinaţie practică şi funcţională între o consolă de jocuri şi un PC, pare destul de puţin costisitoare.
Fără îndoială, Microsoft a creat un produs superior, care este un adevărat tur de forţă din punct de vedere tehnic. Ce anume îi va rezerva viitorul, ramâne de văzut. Între timp, dacă vă permiteţi, un Xbox nu are cu ce să vă strice. Dimpotrivă.

Aşadar, începutul anului 2002 pare marcat de încercarea unora de a-şi extinde acoperirea mărcii şi către noi domenii, dublată de un reviriment al clasicelor "cutii" - una muzicală, iar alta deocamdată neagră, cel puţin pentru piaţa europeană. Dacă studenţii români nu vor fi tentaţi să plătească o mulţime de bani pentru "marca" MTV PC-ului, poate cutia neagră (cu verde) a Microsoftului se va dovedi mai "descifrabilă" pentru bugetele lor. Vom trăi şi vom afla. Până atunci, clicuri pe ce aveţi!