Editorial PC Magazine Romania, Martie  2002

Culmea modestiei: Să fii bucuros că nimeni nu vorbeşte despre tine

Mihaela Cârstea
Redactor şef
PC Magazine România

Comunicarea este o artă. Comunicarea este o ştiinţă. Comunicarea este un instrument de management, de marketing, de vânzări ş.a.m.d. Comunicarea este o modalitate de a-ţi face dintr-un potenţial duşman un prieten. Comunicarea este un mijloc de a ne informa reciproc, de a face un schimb de păreri, de a polemiza, de a negocia. Un instrument ce pare a ne fi atât de la îndemână nouă oamenilor, dar pe care adesea îl neglijăm.

Cu toate acestea, de-a lungul timpului, oamenii s-au preocupat de îmbunătăţirea facilităţilor de comunicare, majoritatea noilor tehnologii contribuind substanţial la creşterea vitezei şi calităţii transmisiei de informaţii şi chiar la dezvoltarea unor mijloace noi de comunicare.

În momentul în care scriu acest text, flacăra olimpică de-abia a fost aprinsă cu două zile în urmă. În faţa noastră - pe ecranele televizoarelor, pe monitoarele calculatoarelor, pe posturile de radio, în ziare şi reviste - se află Olimpiada de iarnă 2002, un exemplu relevant de activitate "mission critical" în folosul comunicării. Proiectul TI al unui astfel de eveniment este cu totul special. În primul rând data începerii sale, care se stabileşte cu câţiva ani înainte şi care nu poate fi modificată. Apoi, funcţionarea trebuie să fie ireproşabilă timp de 17 zile, fără buguri, fără probleme hardware. ,,Experienţa unei vieţi", cum declara David Busser, coordonatorul sistemului informatic şi de comunicaţii al olimpiadei de la Salt Lake City. Şi, culmea sacrificiului, măsura bunei funcţionări a sistemului o va da absenţa comentariilor. Căci totul trebuie să se petreacă firesc, absenţa reproşurilor sau discuţiilor despre sistem însemnând funcţionarea sa perfectă.

Anul acesta, infrastructura TI a fost realizată de compania SchlumbergerSema din Barcelona, care a înlocuit compania IBM, coordonatoarea sistemelor olimpice din ultimii 40 de ani. Staff-ul este format din profesionişti reprezentând 23 de naţiuni: 600 de persoane lucrează full-time la proiect, şi alţi 2300 de angajaţi şi voluntari funcţionează numai pe perioada olimpiadei.

Sistemul, în valoare de 300 milioane de dolari, trebuie să soluţioneze probleme legate de desfăşurarea întrecerilor, raportarea rezultatelor, coordonarea transportului şi întreaga logistică a evenimentului, pe scurt toate problemele de comunicare necesare celor 3.500 de sportivi şi oficiali, celor 70.000 de spectatori zilnic, unui milion de vizitatori web şi a celor aproximativ 9.000 de ziarişti acreditaţi la eveniment.

Numai crearea reţelei a reprezentat o sarcină extraordinară. SchlumbergerSema împreună cu alţi 14 furnizori de tehnologie au elaborat software înglobând 10 milioane de linii de cod, la un cost de 300 milioane dolari. Reţeaua utilizează 32.000 de mile de cablu optic, ce conectează 225 de servere, 1850 maşini fax, 1210 imprimante, 4.500 staţii de lucru şi laptopuri.

Desigur experienţa anilor trecuţi a fost foarte importantă. De exemplu, temperatura foarte scăzută de afară (-32 grade Celsius) a impus găsirea de soluţii pentru asigurarea condiţiilor proprii de lucru pentru calculatoare.

De asemenea, s-a optat pentru folosirea tehnologiilor considerate ca având un grad ridicat de fiabilitate. Iată de ce dispozitivele wireless au lipsit la această ediţie a olimpiadei. Iată de ce PC-urile şi staţiile de lucru rulează Windows 98 sau NT 4.0 şi nu XP, nici chiar Windows 2000. Busser a preferat să joace sigur şi să nu-şi asume riscuri inutile. Proiectul jocurilor olimpice din iarna 2002 prevede mai multe planuri de backup. Aplicaţiile de gestionare a rezultatelor au fost scrise pentru fiecare loc de desfăşurare a competiţiilor de către un alt subcontractor. În cazul unor defecţiuni hardware, au fost prevăzute planuri de rezervă. Planul B prevede rularea aceluiaşi software pe maşini diferite, iar planul C rularea softului realizat de un alt subcontractor pe alte echipamente hardware.

Comunicarea înseamnă azi nu numai reţele de calculatoare. Telefoanele celulare sunt folosite de toată lumea şi nu puteau fi ignorate nici la Salt Lake City. Operatorii AT&T Wireless şi Qwest Communications şi-au asumat responsabilitatea asigurării pe durata a 18 zile a unor legături "perfecte" chiar în situaţia în care posesorii telefoanelor s-ar afla în maşină la 3.700 metri altitudine. Pentru aceasta s-au instalat 177 de noi antene staţionare şi există încă 35 de antene mobile.

Centrul nervos al operaţiilor - Information Technology Center - poate fi considerat fără exagerare echivalentul olimpic al camerei de control de la NASA.
Şi dacă tot ce v-am spus până acum nu vi se pare de ajuns din punctul de vedere al sistemului informatic şi de comunicaţii de la Salt Lake City, atunci am să mai adaug şi soluţiile de securitate adoptate, fără precedent până în prezent la o olimpiadă. Dar cum olimpiada este încă în plină desfăşurare, ele rămân deocamdată secrete.

Despre securitate, de altfel, vom vorbi pe larg în numărul viitor al revistei, pentru că aceasta reprezintă o direcţie de mare interes oriunde în lume.
În acest număr, dedicat comunicării, veţi găsi un grupaj despre GPRS - tehnologie ce deschide posibilităţi teoretic nelimitate de realizare de aplicaţii ce oferă servicii utilizatorilor de telefoane mobile; tot în domeniul mobilităţii - un test comparativ de notebook-uri, ce vă va permite să faceţi alegerea optimă din cele 18 modele prezentate; un interviu cu cosmonautul Dumitru Prunariu, singurul român care a comunicat cu semenii săi dintre stele; metodele de comunicare online ale câtorva ziare şi... vă las să descoperiţi singuri restul.