Comentarii şi interviuri - PC Magazine Romania, Februarie  2002

"Uneori e bine să nu dai note"

Sergiu Stelian Iliescu
Coordonatorul Departamentului cu predare în limba germană, specializarea Inginerie economică în domeniul electric şi în domeniul mecanic din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti

Lumini şi umbre

PC Magazine: Ne aflăm la ceva mai mult de un an (10 ianuarie 2002) de la revenirea dvs. în învăţământ după o experienţă de câţiva ani la conducerea CNI şi ANCI. Cum s-a făcut această revenire şi cum v-a influenţat în activitatea dvs. de dascăl această perioadă?

Sergiu Iliescu: Revenirea nu a fost dificilă deoarece eu nu am întrerupt niciodată legătura cu Politehnica şi cu învăţământul. Toată perioada cât am fost la Comisia Naţională de Informatică (CNI) sau la Agenţia Naţională pentru Comunicaţii şi Informatică (ANCI) am continuat să-mi ţin cursurile, să particip la conferinţe, să activez în cadrul diverselor programe - gen TEMPUS, SOCRATES - precum şi în programul de colaborare cu Universitatea Tehnică din Darmstadt.

Experienţa de la CNI şi ANCI a fost bună din punctul de vedere al profesorului universitar. Orice absolvent de politehnică trebuie să aibă cunoştinţe de aplicabilitate practică a teoriei. Din această perspectivă, în prezent pot să dau o tentă mai concretă unor cursuri, cum ar fi de exemplu includerea unor noţiuni de management sau de practica reglării automate la cursurile de analiză de sistem. Foarte multe lucruri pe care le-am adăugat la cursul de analiză de sistem proveneau şi din experienţa pe care am acumulat-o în cadrul elaborării de studii de fezabilitate, a unor caiete de sarcini etc., informaţii care le-am folosit într-o serie de materiale pentru cursanţii SAP deoarece nu toţi dintre aceştia vor face programare, unii vor conduce proiecte, alţii vor lucra în marketing ş.a.m.d. Asta-i partea frumoasă a lucrurilor.

PC Magazine: Înţeleg că există şi o parte mai puţin frumoasă. Daţi-ne un exemplu. La ce vă referiţi?

Sergiu Iliescu: Întotdeauna există lumini şi umbre. De exemplu, foarte mulţi oameni care lucrează în zona TI&C nu sunt pregătiţi pentru dialog şi nu cunosc arta compromisului, în sensul bun al cuvântului. Deşi acest domeniu este de înaltă tehnologie, unii dintre ei ar mai trebui să treacă printr-o reciclare privind în special aspectele de management, comunicare, relaţii inter umane, chiar şi unele componente economice. Nu am fost niciodată un fan al acestei zone dar am constatat în timp că un inginer trebuie să controleze destul de bine şi aspectele economice şi juridice.

PC Magazine: Credeţi că aceste lacune sunt acoperite de cursurile MBA din străinătate sau din ţară la care se înscriu din ce în ce mai multe persoane în ultimul timp?

Sergiu Iliescu: Da, cred că da. Cred de asemenea că învăţământul la distanţă va trebui utilizat din ce în ce mai mult pentru astfel de cursuri. Dar, este necesar ca orice student să aibă la absolvire o pregătire economică minimală, care îi va servi la cunoaşterea modului în care se întocmeşte un buget al unui proiect, la conturarea unei perspective economice, la susţinerea proiectelor şi din punct de vedere economic etc.

În majoritatea facultăţilor de la UPB s-au introdus de câţiva ani specializări pe domeniul ingineriei economice. Chiar secţiile obişnuite au suferit o restructurare în sensul că, cel puţin în primii doi ani, sunt introduse cursuri de comunicare, de elemente economice, urmând ca în ultimii ani să existe cursuri speciale de management. Pe lângă aceasta, în cadrul Departamentului de pregătire în limbi străine, secţiunea germană este centrată pe o singură specialitate - ingineria economică. Aceasta a luat fiinţă la începutul anilor ‘90 prin cooperare directă cu Universitatea Tehnică din Darmstadt.

Programa analitică a acestei secţiuni, care se racordează aproape perfect la programa germană, dar şi la imperativele învăţământului românesc, conţine aproximativ 60% discipline tehnice, 35% economice şi 5% discipline de cultură generală şi de drept comercial.

PC Magazine: De ce a fost necesară corelarea celor două programe, diplomele sunt recunoscute şi în Germania?

Sergiu Iliescu: Într-un viitor destul de apropiat se doreşte emiterea de diplome duble, care să aibă antetele ambelor universităţi. Până atunci această corelare era necesară pentru a asigura o continuitate a studiilor. Studenţii de la noi fac în România un anumit număr de ani şi îşi continuă studiile în Germania, iar disciplinele trebuie să poată fi recunoscute la Darmstadt.

PC Magazine: Lucrarea de diplomă unde se dă?

Sergiu Iliescu: Se poate da în funcţie de circuitul studiului fie în România, fie în Germania. Dacă ultimii ani au fost făcuţi în Germania, atunci se poate da lucrarea de diplomă acolo, ca să şi-o suţină şi în România trebuie să plătească taxele pentru reînmatriculare şi să dea din nou lucrarea de diplomă aici cu aceeaşi temă sau, preferabil, cu o alta, care să fie o dezvoltare a temei de la Darmstadt. Dacă studiile se finalizează în România, lucrarea de diplomă se susţine aici. Conducătorii lucrării pot fi din România sau de la Darmstadt.

PC Magazine: Ce mai prevede colaborarea?

Sergiu Iliescu: Pe lângă partea pur didactică, există şi o componentă de cercetare în cadrul acestei colaborări, care se doreşte a fi dezvoltată în sensul participării studenţilor sau cadrelor didactice din România la teme comune cu colegii de la Darmstadt sau chiar la conducere de doctorate.

PC Magazine: Spuneaţi ca sunteţi într-o fază intermediară a acestei colaborări şi că se va trece în curând la o fază superioară. În ce constă aceasta şi când se va realiza?

Sergiu Iliescu: În a doua parte a anului trecut, Senatul Politehnicii bucureştene a hotărât transformarea Departamentului de Ştiinţe Inginereşti într-o facultate cu predare în limbi străine, iar fiecare secţiune a departamentului în catedre. Secţia germană va fi probabil o catedră, numită Catedra de Inginerie Economică. Trecerea de la departament la facultate va da noi valenţe şi o nouă importanţă acestor specializări, care sunt cuprinse în nomenclatorul Ministerului Învăţământului. Primul pas va fi admiterea la această facultate, care se va da în toamna lui 2002. În acest moment există doar o problemă tehnică de aprobare a unui act normativ prin care Ministerul Educaţiei şi Cercetării, respectiv Guvernul României, să aprobe înfiinţarea acestei facultăţi. După informaţii de ultimă oră, acest lucru se va realiza în cursul acestei luni.

PC Magazine: Cei care vor dori să fie studenţi ai acestei facultăţi vor trebui să dea şi un examen de limbă?

Sergiu Iliescu: Vom avea două categorii de candidaţi: cei care cunosc limba germană suficient de bine şi alţii care vor avea posibilitatea să facă un an pregătitor. Dacă aranjamentele cu Darmstadt rămân în vigoare, şi avem semnale că acest lucru se va întâmpla, acest an pregătitor va fi finanţat de partea germană.

PC Magazine: Ce specializări va avea facultatea?

Sergiu Iliescu: Vor exista două direcţii de specializare: ingineri economişti în domeniul electric/electrotehnic şi o alta în domeniul mecanic, ambele având o componentă destul de importantă de informatică. Cele două direcţii sunt deja acreditate şi intenţionăm ca în momentul stabilizării acestei facultăţi, lucru care se va întâmpla în maximum doi ani, să pregătim terenul pentru introducerea unei noi direcţii - de informatică economică, în concordanţă cu tendinţa care se manifestă pe piaţa muncii. Sunt schiţate deja planurile de învăţământ posibile pentru această direcţie, dar având în vedere că şi parte germană şi noi suntem într-un proces continuu de reaşezare a programei analitice, vom coopera pentru a putea realiza posibilitatea de utilizare a creditelor europene transferabile.

PC Magazine: Interesul părţii germane vizează creşterea numărului de specialişti care vor putea lucra în Germania?

Sergiu Iliescu: Nu neapărat. Partea germană nu doreşte neapărat să atragă specialişti în Germania, ci să existe specialişti la noi care să reprezinte o punte între mediul de afaceri românesc şi german. Peter Simon, preşedintele Clubului oamenilor de afaceri germani din România, îmi spunea că sunt interesaţi de utilizarea absolvenţilor noştri în cadrul firmelor germane sau germano-române din România, sigur, eventual şi în Germania, dar nu neapărat pentru aşa ceva.

PC Magazine: Să revenim la coordonarea domeniului tehnologiei informaticii şi a comunicaţiilor în România. Am făcut un mic sondaj în rândul comunităţii locale TI şi vă rog să răspundeţi şi dumneavoastră la întrebările puse acolo: ce apreciaţi şi ce criticaţi în activitatea MCTI din 2001 şi să acordaţi o notă acestei activităţi pe o scară de la 1 la 5.

Sergiu Iliescu: Vă voi răspunde de pe poziţia de profesor universitar şi de inginer şi nu pe rând la fiecare întrebare ci printr-o vedere de ansamblu.

Personal consider că aşa cum a fost ea concepută, nu prea bine evident, şi prin poziţia pe care o avea în raport cu celelalte entităţi guvernamentale la timpul respectiv, ANCI a reuşit să facă destul de multe lucruri, ca de exemplu: repoziţionarea României la Conferinţa de Radiocomunicaţii de la Istanbul, în special în domeniul comunicaţiilor spaţiale şi recucerirea poziţiilor orbitale ale României sau aranjamentele de la Viena în zona de radiofrecvenţă, plus strategiile TI&C elaborate. Cred că toate acestea au fost nişte elemente de ajutor viitoarei entităţi care s-a numit Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor, aşa cum şi Agenţia noastră la momentul respectiv s-a bazat pe realizările CNI şi ale Ministerului Comunicaţiilor din anii ‘90-'97.

Părerea mea este că noua entitate care a fost înfiinţată în ianuarie 2001 ar fi fost mai bine să fie creată la nivel de secretariat de stat, membru al Guvernului României, pentru a se putea realiza cât mai repede o serie de cerinţe şi angajamente pe care România le făcuse încă de pe vremea când existau Ministerul Comunicaţiilor şi CNI. Această entitate ar fi trebuit să funcţioneze ca entitate pentru stabilirea strategiei TI&C alături de o agenţie de reglementare şi de control în domeniul TI&C, fiindcă fără doar şi poate acesta este trendul la nivel european şi internaţional la care trebuie să ne raportăm şi noi în timp.

Nu am toate datele problemei în acest moment ca să spun dacă pe zona aceasta a reglementărilor şi a existenţei unei agenţii independente şi autonome de reglementare s-a făcut sau se face ceva, dar cred că ea ar fi trebuit să fie creată mult mai devreme, pentru că aceasta a fost şi condiţia pusă de Banca Mondială când s-a negociat împrumutul. Sigur, am înţeles din presă că MCTI-ul a lansat un număr impresionant de programe în domeniul TI, nu am date suficiente să vă spun în ce măsură au fost ele realizate şi când. Pe de altă parte, cred că România trebuie să fie în consens cu toate noile tehnologii în domeniul TI&C, şi mă refer în mod particular la noua generaţie de comunicaţii mobile. În acest moment obţinerea unui preţ convenabil pentru o licitaţie 3G ar putea fi dificilă. Cred că la începutul anului 2001 se puteau obţine sume interesante în acest domeniu şi este bine să fim up-to-day şi în această direcţie. Sigur, datorită tranziţiei mediul economic românesc nu poate răspunde tot atât de bine costurilor cerute de noua generaţie de telefonie mobilă, cred însă că terenul trebuie pregătit aşa cum a fost şi în cazul celor 2-3 licenţe GSM, care au avut o dezvoltare extraordinară la care nimeni nu s-ar fi aşteptat. Trebuie să fim pregătiţi şi pentru a treia generaţie de telefonie mobilă.

PC Magazine: Riscaţi o notă?

Sergiu Iliescu: Uneori e bine să nu dai note.

A consemnat Mihaela Cârstea