Editorial PC Magazine Romania, August  2001

Afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul

Mihaela Cârstea
Redactor şef
PC Magazine România

O recentă Hotărâre a Guvernului României, din 20 iunie 2001, a stârnit, vorba lui Topârceanu, un "lung prilej de vorbe şi de ipoteze". Pentru a stăvili exodul de programatori, devenit îngrijorător pentru viitorul imediat al ţării, s-a hotărât luarea unei măsuri fără precedent nu numai la noi, dar chiar şi în peisajul european: neimpozitarea salariilor "celor implicaţi în crearea programelor de calculator". Includerea acestei categorii de salariaţi printre categoriile speciale, cum ar fi handicapaţii, veteranii de război, revoluţionarii, va atrage, inevitabil, nemulţumirea altor categorii socio-profesionale, ce se vor simţi îndreptăţite să beneficieze de acelaşi regim preferenţial.

Şi cum deocamdată normele de aplicare nu au fost definitivate de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, cei care ar putea să beneficieze de foloasele acestei scutiri de impozite fac scenarii, analizează aspectele pozitive şi, în special, pericolele ce pot să apară.

Asociaţiile profesionale, ce consideră ca unul din succesele activităţii lor această hotărâre, îşi manifestă încrederea. "Partea de decizie politică a fost îndeplinită cu succes", susţine ANIS (Asociaţia Naţională a Industriei de Software şi Servicii), "e un pas dintr-un plan mai larg de constituire a brand-ului România - Sillicon Valley". Cam mult entuziasm (!). Asociaţia Română pentru Internet (ARpI) are o poziţie mai reţinută, atrăgând atenţia asupra faptului că "fenomenul emigrării specialiştilor TI&C nu este numai rezultatul proastei remunerări, care în acest domeniu este oricum peste medie, ci este urmarea crizei economice prin care trece România. Un programator are aceleaşi motive să plece din ţară ca şi un inginer mecanic, şansa face ca în Occident să existe mai multe posturi libere în acest domeniu".

În hotărâre nu se stipulează foarte clar care sunt meseriile care vor beneficia de aceste reglementări. Se vehiculează meseria de programator, dar ar fi absurd să fie numai programatorii. Ar putea fi incluşi aici managerii de proiect sau cei care prestează activităţi apărute relativ recent, legate de dezvoltarea pe web. Dar inginerii de sistem? Sau personalul de întreţinere? Există temeri că ne vom trezi peste noapte cu mai mulţi programatori decât au arătat vreodată statisticile. Cam cum s-a întâmplat cu explozia de revoluţionari după 1989.

Şi cine va atesta personalul care urmează să beneficeze de scutirea de impozit? Este necesară absolvirea unor facultăţi anume? Sunt suficiente diplomele de absolvire a unor cursuri organizate de centre specializate? Sau doar cunoştinţele candidaţilor la astfel de posturi vor fi suficiente? O cunoştinţă, absolventă de Cibernetică, dar care în ultimii şapte ani a lucrat în domeniul asigurărilor, îmi povestea că nu a fost acceptată pe un post în acest din urmă domeniu pe motiv că nu avea studiile de specialitate. Experienţa? Nu contează.

Vor exista cu siguranţă abuzuri. Nepotul lui X sau nepoata lui Y sau cel ce a dat şpaga mai grasă unui şef de oficiu va obţine patalamaua necesară, deşi cunoştinţele i se vor fi măsurat doar în experienţa vastă în FreeCell.

S-ar mai putea face reduceri pentru întreg personalul unei firme, dacă aceasta dezvoltă soft sau oferă servicii informatice sau produce echipamente. Dar cine îi va împiedica pe proprietarii firmei să-şi declare mai multe profile de activitate? Şi pe lângă una-două persoane ce s-ar încadra în activităţile scutite de taxe să beneficieze alte încă 10-20 sau chiar mai multe?

Ideea rămâne însă generoasă.

Aşteptăm să se materializeze şi alte măsuri promise, cu impact mai mare asupra dezvoltării domeniului TI&C, cum ar fi cele de încurajare a investiţiilor fie prin deducerea din impozit a contravalorii ratelor pentru soluţiile informatice, fie trecerea acestora din categoria "investiţii" în "categoria consumabile".

S-au făcut câţiva paşi înainte şi pentru încurajarea investiţiilor, fiind disponibile facilităţi imobiliare pentru investitorii în tehnologii informatice şi de comunicaţii, dar ar fi utile şi o serie de facilităţi fiscale destinate acestui domeniu, precum şi unele schimbări în regulamentele vamale, care să încurajeze producţia internă.

Fără a se încerca să se prezinte informatizarea ca panaceu universal, mai sunt încă multe de făcut în educarea populaţiei, în general, şi a factorilor de conducere, în particular, pentru înţelegerea avantajelor ce le pot aduce noile tehnologii informatice şi de comunicaţii.

La jumătatea anului 2001 avem suficient de multe semnale politice privind susţinerea domeniului TI&C şi, cu toate acestea, majoritatea firmelor se plâng de o scădere dramatică a vânzărilor. Oare n-ar fi fost mai bine să se reducă impozitul pentru cei care fac investiţii în TI? Dacă această piaţă va funcţiona mai eficient, firmele vor câştiga mai mulţi bani şi-şi vor putea plăti mai bine salariaţii pe baza criteriului de eficienţă şi nu de patalama potrivită.

Ministrul Dan Nica sublinia cu ocazia numirii sale ca membru al grupului de lucru care urmează să elaboreze un plan de acţiune la nivel mondial pentru utilizarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţii în folosul dezvoltării că "România se doreşte a fi un exemplu de dezvoltare rapidă prin intermediul TI în acest domeniu şi în celelalte sectoare ale economiei pe care TI-ul le poate ajuta să progreseze spectaculos". Trebuie să recunoaştem că e un vis în care ne este greu să să ne punem prea mari speranţe, prea multe ne-au fost dezamăgirile din totdeauna. Dar, cine ştie... Lucrurile se mişcă. Se vor face şi greşeli, e inevitabil, dezvoltarea rapidă a tehnologiilor nu lasă timp prea mult de verificare a politicilor şi strategiilor, ele se ajustează din mers în funcţie de propria experienţă, ca şi de a celor din jur.