Internet Business - PC Magazine Romania, Aprilie  2001

TELECOMUNICAŢII

TELECOMpetiţia

Dan Şerbănescu

Anul 2001 ar putea deveni un an de referinţă pentru telecomunicaţiile mobile din România, fiecare dintre cei patru mari operatori de telefonie mobilă având intenţia de a lansa servicii bazate pe tehnologii de generaţia a treia. În plus, pregătirile pentru liberalizarea serviciilor de telefonie fixă, începând cu ianuarie 2003, au intrat în linie dreaptă.

Tehnologiile 3G bat la uşă
Operatorii europeni GSM doresc să impună un standard propriu de generaţia a treia (3G), UMTS, care oferă transmisii de date cu viteze de până la 144 Kbps şi chiar 2 Mbps în spaţii închise. Entuziasmul iniţial pentru adoptarea 3G pare însă să se fi temperat, în urma recentelor licitaţii pentru acordarea licenţelor, de pe urma cărora au avut de câştigat masiv guvernele, însă acţiunile operatorilor declaraţi câştigători au scăzut. Marea Britanie şi Germania sunt exemple elocvente în acest sens şi de aceea prudenţa a luat locul entuziasmului iniţial.

Cel mai nou operator de telefonie mobilă din România, Cosmorom, ar putea deveni "vârful de lance" al UMTS în România, însă numele jocului este tot prudenţa. "Ţările din Europa Centrală şi de Est nu doresc să fie lăsate în urmă în această cursă tehnologică, însă investitorii locali în telefonia mobilă nu trebuie descurajaţi, altfel guvernele riscă să perpetueze un handicap tehnologic fără să obţină fondurile la care s-ar putea aştepta. Cosmorom crede că guvernul român nu ar trebui să încerce să-şi maximize pe termen scurt câştigurile acordând licenţe UMTS, ci ar trebui să încurajeze inovaţia, varietatea şi investiţiile", spune Spyridon Spyropoulos, CEO al Cosmorom.

El pledează pentru adoptarea liniilor directoare elaborate de Uniunea Europeană în vederea acordării licenţelor. În România apar periodic zvonuri privind iminenţa lansării unei licitaţii pentru UMTS, de accea guvernul român ar trebui să studieze cu atenţie evenimentele din alte ţări şi să nu repete greşelile lor.

"Luând în calcul starea economiei şi puterea de cumpărare a populaţiei, guvernul nu ar trebui să-şi maximizeze profiturile pe termen scurt prin taxe de licenţă mari, care fie descurajează investiţiile, fie obligă operatorii să perceapă taxe de utilizare foarte mari", a adăugat Spyroupoulos, precizând însă că, în pofida acestei stări de fapt, Cosmorom este dispusă să aducă noile tehnologii în România, la momentul potrivit.

Fondată în 1999, după ce OTE Grecia a preluat 35% din acţiunile operatorului naţional de telefonie fixă RomTelecom, Cosmorom, o subsidiară aflată 100% în proprietatea operatorului naţional, este cel mai nou jucător de anvergură pe piaţa telefoniei mobile din România.

Cosmorom operează în banda de frecvenţă de 1800 MHz, fiind cel de-al treilea operator GSM şi al patrulea operator de telefonie mobilă apărut pe piaţa românească. Compania se află în prezent foarte aproape de finalizarea celei de-a doua etape de dezvoltare, care implică o acoperire în proporţie de 55% a populaţiei României, în urma unei investiţii totale de peste 200 mil.$. Până la sârşitul anului, Cosmorom estimează că va avea 200.000 de abonaţi, iar a treia etapă, care va acoperi 90% din teritoriu, va presupune o investiţie de peste 300 mil.$.

Bineînţeles că liderii pieţei telefoniei mobile nu puteau lipsi din peisajul noilor tehnologii.

Utilizatorii de GSM din reţeaua Connex, care în mod obişnuit puteau recepţiona sau transmite date la viteze de 9,6 kbps sau 14,4 kbps, au deja la îndemână şi sistemul HSCSD, care permite accesul facil la internet/intranet, e-mail, acces la baze de date, transfer de fişiere. Un apel de HSCSD este similar unui apel obişnuit de date, dar prin alocarea simultană a mai multor canale radio unui singur apel de date se obţine o viteză de transfer mai mare. Viteza de transfer obţinută poate fi de până la 38,4 kbps prin folosirea a maximum 4 canale radio de 9,6 kbps, sau de până la 57,6 kbps prin utilizarea a maximum 4 canale radio de 14,4 kbps.
La rândul său, Dialog intenţionează introducerea în cursul acestui an a tehnologiei GPRS (General Packet Radio Services), care va oferi într-o primă fază o rată de transfer de aproximativ 100 kbps şi acces instantaneu, fără o secvenţă de tip dial-up, la orice serviciu oferit de internetul "fix". Tehnologia presupune fragmentarea datelor în pachete în timpul transmisiei şi folosirea în comun de către foarte mulţi utilizatori a unei aceleiaşi lăţimi de bandă. Sistemul permite transferul datelor de trei ori mai rapid decât prin liniile telefonice fixe şi de zece ori mai rapid decât în cazul sistemelor cu comutare de circuite ale reţelelor GSM, însă necesită un tip special de terminal, actualele telefoane GSM nesuportând GPRS.

Primul operator de telefonie mobilă din România, Telemobil, care operează în prezent serviciul de telefonie mobilă SunTel bazat pe tehnologia LDMS, care a convins până în prezent doar cu puţin peste zece mii de abonaţi, pregăteşte intens lansarea, spre sfârşitul acestui an, a unui nou serviciu în sistem CDMA în banda de frecvenţă de 450 MHz. Noul serviciu preconizat de Telemobil are ambiţia de a oferi până la sfârşitul anului cea mai rapidă transmisie de date din România. CDMA (Code Division Multiple Acces) este o tehnologie performantă dezvoltată de firma americană Qualcomm, pe baza unui sistem de transmisie radio folosit de armata americană, care suprapune unui singur canal un număr mare de secvenţe de date şi voce unic codate.

Pulsul pieţei
În prezent, rata de penetrare a telefoniei fixe în România este relativ scăzută. Acest lucru a constituit însă o premisă pentru dezvoltarea telefoniei mobile, care a crescut mult peste aşteptări. Previziunile din 1998 s-au dovedit a fi extrem de conservatoare, rata de penetrare de 6%, estimată pentru sfârşitul anului 2000, fiind atinsă cu un an mai devreme. În prezent, unele previziuni indică pentru anul în curs atingerea unui nivel de 18%, iar estimările privind viitoarele creşteri ar trebui să ia în considerare acest lucru.

Spyridon Spyropoulos, CEO al Cosmorom, a prezentat recent, în cadrul unei conferinţe pe tema telecomunicaţiilor în Balcani şi în sud-estul Europei, câteva caracteristici ale pieţei româneşti în domeniul telefoniei mobile. Peste 60% dintre utilizatorii de telefonie mobilă au ales servicii post-plătite (abonamente), în vreme ce mulţi dintre cei care încep cu servicii pre-plătite (cartele) trec repede la un tip de abonament. Noii veniţi trebuie încurajaţi de preţuri accesibile la terminale, iar piaţa răspunde prin diverse oferte speciale destinate acestui segment. Terminalele predominante pe piaţa românească provin de la 3-4 producători.

În general, cererea de servicii de date şi fax nu este prea mare în acest moment, însă acest lucru s-ar putea schimba rapid pe măsură ce publicul va fi mai informat, iar condiţiile de trai se vor îmbunătăţi. Ceea ce pare surprinzător, totuşi, este că Serviciile de Mesaje Scurte nu au căpătat o mare amploare încă. Spyropoulos este convins însă că această stare de lucruri nu va dura prea mult, dată fiind curiozitatea în materie de tehnologie a tinerilor români şi descoperirea de către firme a capacităţilor de îmbunătăţire a infrastructurilor de comunicaţie proprii.

Schimbarea ar putea fi catalizată şi de investitorii străini, dar şi de noile direcţii de interes ale recent înfiinţatului Minister al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, care a promis că va încuraja şi va sprijini acest sector.

O altă caracteristică a pieţei, nu foarte diferită de situaţia din alte ţări, o reprezintă ritmul sezonier al vânzărilor. Crăciunul, Paştele şi începutul vacanţei de vară sunt perioadele de vârf, aproape întotdeauna fiind însoţite de oferte speciale de terminale şi abonamente. De asemenea, există şi o diferenţiere a celor trei regiuni istorice ale ţării, care au cunoscut etape de dezvoltare diferite. Transilvania este de regulă prima care îmbrăţişează inovaţiile, iar Moldova pare să fie cea mai conservatoare, însă dealerii locali încearcă să acopere aceste diferenţieri prin abordări diferite ale clienţilor lor.

Demonopolizarea telefoniei fixe
Liberalizarea deplină, începând cu ianuarie 2003, a serviciilor fixe de telecomunicaţii va însemna sfârşitul actualului monopol al RomTelecom. Noii furnizori de servicii de telefonie ar putea deveni acele companii cu o infrastructură adecvată. Pregătirile viitorilor jucători, de la actualii furnizori de servicii internet şi societăţile de televiziune prin cablu, care investesc masiv în retehnologizarea reţelelor lor, la marile regii autonome, de tip SNCFR, Conel sau Conpet, care îşi pun la punct sistemele proprii de comunicaţii şi dezvoltă reţele naţionale de fibră optică, au intrat în linie dreaptă. Transmisia de voce peste internet (VoIP) poate juca, la rândul ei, un rol major. Societatea Naţională de Radiocomunicaţii poate ruta prin reţeaua sa de staţii radio convorbiri în regim VoIP şi acelaşi lucru poate fi făcut şi de actualii operatori de telefonie mobilă, care au avantajul considerabil al unei baze de clienţi profitabili însă vor fi nevoiţi să închirieze pentru astfel de servicii o infrastructură adecvată (fie actuala reţea de linii fixe a RomTelecom, fie reţele de fibră optică sau cablu).

Până atunci trebuie rezolvate însă şi o serie de probleme de ordin legislativ (Legea planului de numerotare, Legea pentru tarifele de interconectare, Legea spectrului de frecvenţe) dar şi etapa crucială a alocării licenţelor.

Efectele liberalizării probabil că nu vor fi însă spectaculoase, cel puţin într-o primă fază.

Tarifele vor trebui corelate cu costurile, iar acest lucru i-ar putea dezamăgi pe acei clienţi persoane fizice care s-ar aştepta la o reducere substanţială a facturilor lor telefonice. Tarifele preferenţiale îi vor viza, probabil, cu precădere pe cei mai profitabili clienţi din sectorul business, care consumă pe scară largă servicii de comunicaţii cu valoare adăugată: acces internet, e-mail, transfer de fişiere, aplicaţii Web sau televiziune digitală.