Editorial PC Magazine Romania, Decembrie  2001

Nimeni nu trebuie subestimat

Mihaela Cârstea
Redactor şef
PC Magazine România

Ne apropiem cu paşi repezi de sfârşitul anului 2001.

Nu este încă momentul să tragem linie şi să facem bilanţul, dar unele lucruri sunt uşor de observat şi în absenţa unor studii profesioniste.

La nivel mondial, recesiunea din Statele Unite a afectat aproape toate ţările. Concentrarea foarte mare a industriei de TI pe teritoriul american a contribuit din plin la această situaţie. Iar atacurile teroriste au adâncit şi mai mult prăpastia economică.

Destui se întreabă probabil cât de tare este de fapt America, dincolo de aura ei de supraputere. Funcţionează aici supertehnologiile dezvoltate de câteva minţi luminate? Credeam că da. Practica ne-a arătat contrariul. Cum de greşesc americanii aşa de uşor ţintele? Cum trebuie interpretată ratarea obiectivelor sau argumentele necunoaşterii datelor recente (de ordinul lunilor sau anilor, nu a orelor) de teren?

Companiile aeriene, CIA, FBI-ul folosesc în vreun fel bazele de date de care dispun sau pentru ei sunt simple înşiruiri de date? În ţara supercalculatoarelor şi a soluţiilor supersofisticate de gestiune a bazelor de date, practica este corijentă în faţa teoriilor, utilizatorul în faţa tehnologiilor.
Cum este posibil ca administraţia americană să fie surprinsă cu garda lăsată? "Infrastructura noastră informaţională este fragilă", declara la începutul lunii noiembrie Richard Clarke, consilierul preşedintelui pe probleme de securitate în cyberspace, "pentru că nu am prevăzut ceea ce s-a întâmplat". Superîncrederea, clădită din fragedă pruncie în fiecare american i-a făcut să se creadă inatacabili şi invincibili. Propriile lor arme s-au întors împotriva lor.

"Duşmanii vor folosi propria noastră tehnologie împotriva noastră", spunea Clarke. "Ei nu sunt capabili să o creeze, dar pot să o înţeleagă. Inamicii noştri sunt inteligenţi, nu trebuie subestimaţi".

Să ne mai mirăm că la noi guvernanţii, factorii de decizie din organizaţiile de stat, în special, dar şi din multe particulare ignoră pericolele care îi pândesc ca şi beneficiile de care s-ar putea folosi? Nu, evident. Cea mai bună experienţă este cea proprie. Până nu te loveşti cu capul de pragul de sus, îţi imaginezi că belele sunt pentru alţii, ţie nu ţi se pot întâmpla niciodată.

Dar să fim optimişti. Până una alta, la noi aparenţele indică o situaţie în curs de îmbunătăţire. Vi se pare ciudat? Am spus aparenţele. Dacă citim cele peste 30 de comunicate lunare ce le primim de la biroul de presă al MCTI, optimismul creşte. Persoanle de bază ale ministerului sunt omniprezente şi iau sub patronatul MCTI, fără discriminare, tot ce poate fi adăpostit sub umbrela TI&C. Orice conferinţă sau seminar, orice concurs sau expoziţie, orice iniţiativă fundamentată sau mai puţin. Astfel, nimeni nu va putea susţine că MCTI nu sprijină industria pe care o reprezintă.

În situaţia în care bani la buget "nu prea sunt" sau, pe şleau zis, nu sunt şi nici nu vor putea fi în acest mandat (după cum declara o importantă persoană din Parlament), imaginea se întreţine cu declaraţii, participări la evenimente şi promisiuni. Ce dacă scutirea de impozite pentru programatori are efectul unei frecţii la piciorul de lemn? Ministerul a vrut să dea un semnal că înţelege situaţia industriei de software şi vrea să o susţină. Că de această lege vor beneficia cu totul alte persoane decât cele cărora teoretic le erau destinate, nu mai contează.

Că la Ministerul de Finanţe s-au făcut investiţii în calculatoare, care n-au fost scoase din cutie şi între timp s-au degradat moral, nu mai are nici o importanţă. Ministerul de Finanţe îşi permite. Că suma respectivă a reprezentat în momentul achiziţiei un sfert din cheltuielile pe ţară din acel an în TI, nu-i pasă nimănui. Cu această ocazie a crescut numărul de calculatoare pe cap de român, iar UE ne priveşte cu simpatie că lucrurile încep să se mişte.
Ei, dar să fim drepţi, pe ici pe colo, cu ajutorul sectorului privat, s-au demarat şi unele proiecte de interes naţional. Dea Domnul ca ele să fie duse cu bine la îndeplinire.

Şi pentru că tot am amintit de sectorul particular, şi aici situaţia reală nu este cea din vitrină, ci cea din spatele tejghelei. N-am auzit la vreo conferinţă de presă să spună cineva - situaţia este tristă, afacerile merg prost pentru că... Indiferent dacă pe agenţiile de presă străine, pe siturile firmelor sau la bursă firmele mamă sunt în dificultate, la noi declaraţiile sunt sforăitoare. Toţi sunt lideri de piaţă. Toată lumea şi-a depăşit planul peste aşteptări. Prezentul şi viitorul sunt mai dătătoare de speranţă ca nicodată. Între patru ochi şi atrăgându-ţi-se atenţia că tot ce se spune este "of the record", afli că de fapt s-au făcut restructurări de personal, că pe alocuri patronul nu-şi mai permite să plătească nici cafeaua şi apa minerală salariaţilor săi şi că ziua de mâine nu e deloc sigură.

Altfel, toate bune şi frumoase. Am primit de pe un sit un frumos produs software gratuit. Gratuit produsul, dar nu şi transportul. Nu-i nimic, mi-am zis, am să-l achit eu. Problema era că la completarea adresei, am avut surpriza să constat că România, alături de alte ţări din EE, nu figurează pe lista posibililor beneficiari, deoarece avem un prost renume privind plăţile prin carduri. Am constatat astfel că ţări precum Sao Tome, Nevis, Tortola, Truk ş.a.m.d. se află înaintea noastră în topul credibilităţii. Ok, mi-am zis, asta-i situaţia, nimeni nu trebuie subestimat, oricum mă mai întâlnisem cu unele dintre aceste state pe statisticile vizitatorilor siturilor Agora. Probabil că dezvoltarea lor este mai rapidă.

În consecinţă, cum nu vă veţi putea face cumpărăturile de sărbători pe internet, vă oferim noi un ghid al cadourilor TIC, ce pot fi achiziţionate chiar de la noi, din România. Succes la cumpărărturi şi un an nou excelent!