Parlamentul Romaniei
Camera Deputatilor

P.l. nr.277/7.6.2000

Catre Biroul Permanent al Camerei Deputatilor

In conformitate cu articolul 73 din Constitutia Romaniei, va inaintez propunerea legislativa privind comertul electronic.

Initiator,

Deputat Varujan V. Pambuccian

Expunere de motive

Comertul electronic reprezinta o realitate nelegiferata pana in prezent in Romania. El presupune utilizarea retelelor de calculatoare in scopul realizarii de acte si fapte de comert. Principalele doua tipuri de operatiuni efectuate in comertul electronic sunt business to business (exemplul cel mai simplu fiind fabrica virtuala) sau business to consumer (exemplul cel mai simplu fiind magazinul virtual). In primul caz, este necesara, in primul rand, legiferarea regimului documentelor comerciale cu valoare contractuala, in timp ce in al doilea caz trebuie legiferate, cu precadere, elementele necesare functionarii magazinului virtual.

Comertul electronic se bazeaza pe semnatura electronica si pe acceptarea unor standarde privind securitatea transmisiei si stocarii de date. In prezentul proiect de lege ne referim doar la al doilea aspect, primul facand obiectul unei legi distincte.

Un element important in comertul electronic, il reprezinta domeniul, adica acea regiune care contine paginile de web prin intermediul carora se realizeaza transferul de informatii ce face obiectului unui act sau fapta de comert. Proiectul de lege acorda mari facilitati fiscale proprietarilor de domenii romanesti, in scopul stimularii comertului electronic prin intermediul acestora. Un corolar al acestui mecanism, il constituie faptul ca acordarea unor asemenea avantaje va dezvolta rapid si reteaua INTERNET in Romania.

Acest proiect de lege a fost intocmit in conformitate cu Directiva UNCITRAL privind comertul electronic, adoptata de Organizatia Natiunilor Unite prin Rezolutia 51/162 din 16 decembrie 1996 cu modificarile adoptate in anul 1998 si cu Directiva 98/0191 din 13.05.1998 a Uniunii Europene privind semnatura electronica.

Proiect

Legea comertului electronic

1. Dispozitii generale

1. Prezenta lege se aplica oricarui tip de informatie prezentata sub forma unui mesaj electronic folosit in activitati comerciale cu exceptia instrumentelor de plata, titlurilor de valoare si actelor autentice.
2. Comertul electronic reprezinta orice act sau fapta de comert realizata prin intermediul unei retele informatice.
3. Autoritatea de reglementare in domeniul comertului electronic este Agentia Nationala pentru Comunicatii si Informatica, denumita, in continuare, Agentia.

1. Definitii

1. In intelesul prezentei legi:

1. schimbul electronic de date, reprezinta un transfer electronic de informatie de la un sistem de calcul la altul utilizand un standard convenit pentru a structura si transmite informatia;
2. sistemul informatic este un sistem utilizat pentru generarea, trimiterea, primirea, stocarea sau orice alta procesare similara a mesajului electronic;
3. sistemul informatic autorizat este un sistem informatic ce corespunde unui standard de securitate privind schimbul electronic de date si stocarea de date, autorizat, in acest sens, de catre Agentie;
4. reteaua reprezinta un grup de sisteme informatice intre care poate avea loc un schimb electronic de date;
5. un server este un sistem informatic localizabil fizic aflat in proprietatea unei persoane juridice sau fizice sau a unui grup de persoane juridice sau fizice, parte dintr-o retea;
6. mesajul electronic este orice informatie generata, trimisa, receptionata sau stocata prin mijloace electronice, optice sau prin altele similare, incluzand, dar nelimitandu-se la, schimbul electronic de date, posta electronica, telegrama, telex sau fax;
7. emitentul unui mesaj electronic este o persoana care sau in numele careia a fost trimis sau generat mesajul electronic, excluzand persoana care actioneaza ca intermediar in legatura cu mesajul respectiv;
8. destinatarul unui mesaj electronic este o persoana vizata de catre emitentul unui mesaj electronic in vederea primirii respectivului mesaj, excluzand persoana care actioneaza ca intermediar in legatura cu mesajul respectiv;
9. intermediarul reprezinta o persoana care, in numele unei alte persoane, trimite, primeste sau stocheaza un mesaj electronic, sau asigura alte servicii privind acel mesaj electronic.

1. Domeniul reprezinta o zona dintr-un server, detinuta de o persoana juridica sau fizica sau de un grup de persoane juridice sau fizice in scopul stocarii si/sau al transferului de informatie.
2. Domeniul este identificabil in mod unic atat prin identificatorul sau intr-o retea cat si prin server-ul din care face parte. Proprietarii unui domeniu utilizat in operatiuni de comert electronic trebuie sa fie nominalizati.

1. Regimul juridic al mesajului electronic

1. Informatia utilizata sub forma de mesaj electronic este considerata valabila si produce efecte juridice in conditiile legii.
2. Informatia poate fi continuta integral, partial sau numai ca referinta intr-un mesaj electronic.

Informatia continuta partial sau la care se face referire intr-un mesaj electronic este parte integranta din mesajul electronic respectiv si produce efectele prevazute in acesta, indiferent daca informatia in integralitatea ei reprezinta un inscris sau un alt mesaj electronic.

3. Acolo unde legea prevede ca un act sau o operatiune sa fie consemnate in forma scrisa, aceasta cerinta este indeplinita de mesajul electronic daca informatia continuta in acesta poate fi accesata si folosita ulterior ca referinta.
4. Acolo unde legea impune existenta semnaturii unei persoane, aceasta cerinta este indeplinita in cazul unui mesaj electronic daca este utilizata semnatura electronica extinsa.
5. Acolo unde legea impune ca informatia sa fie prezentata sau pastrata in forma sa originala, aceasta cerinta este indeplinita de un mesaj electronic daca:

1. exista garantia integritatii informatiei, asigurata de unul dintre standardele nationale, din momentul cand a fost pentru prima data generata in forma finala de mesaj electronic;
2. mesajul este semnat utilizand semnatura electronica extinsa;
3. informatia poate fi imediat furnizata si prezentata la cerere.

1. Prevederile art. 8 - 10 se aplica in situatiile in care cerintele legii sunt prevazute atat pentru incheierea valabila a actului juridic cat si pentru probarea elementului la care se refera sau a intregului act.
2. Mesajele electronice pot fi folosite ca mijloace de proba in orice procedura judiciara, avand forta probanta egala cu cea a inscrisurilor in forma materiala, in conditiile legii.
3. Pentru a fi admis ca mijloc de proba intr-o procedura judiciara in conditiile art. 12, mesajul electronic trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

1. a fost generat, stocat si comunicat conform standardelor in vigoare la data efectuarii operatiunii respective;
2. sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 10;
3. emitentul a putut fi identificat, in cazul in care nu a fost utilizata semnatura electronica sau semnatura electronica extinsa.

1. In cazul in care legea cere ca unele documente, inregistrari sau informatii sa fie pastrate, aceasta cerere este indeplinita prin retinerea mesajelor electronice, in masura in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

1. informatia continuta in acel mesaje este accesibila si poate fi folosita ca referinta ulterioara;
2. mesajul electronic este retinut in formatul in care a fost generat, trimis si primit, sau in formatul care prezinta cel mai bine informatia generata, trimisa sau primita;
3. mesajul electronic este semnat de emitent cu semnatura electronica extinsa ce va contine, in plus, elementele necesare identificarii originii, datei si orei la care a fost trimis;
4. mesajul electronic este semnat de destinatar cu semnatura electronica extinsa ce va contine, in plus, elementele necesare identificarii destinatiei, datei si orei la care a fost trimis;
5. mesajul electronic este semnat, daca este cazul, de fiecare intermediar cu semnatura electronica extinsa ce va contine, in plus, elementele necesare identificarii destinatiei, datei si orei la care a fost primit si transmis.

1. Obligativitatea de a retine documente, inregistrari sau informatie in conformitate cu prevederile art. 12, nu se aplica informatiei care are ca unic scop sa permita trimiterea sau primirea unui mesaj electronic.

1. Comunicarea mesajelor electronice

1. Daca legea nu a prevazut sau partile nu au convenit altfel, orice act sau operatiune legata de formarea si executarea obligatiilor comerciale poate fi realizata cu ajutorul mesajelor electronice in conditiile prevazute in capitolul II din prezenta lege.
2. Un mesaj electronic este al emitentului daca a fost semnat de catre emitent utilizand semnatura electronica extinsa.
3. Un mesaj electronic este considerat al emitentului daca a fost trimis:

1. de catre o persoana care este autorizata de catre emitent sa actioneze in numele sau si care semneaza cu propria semnatura electronica extinsa, sau;
2. de un sistem informatic autorizat, programat de emitent sau de un imputernicit al acestuia, sa functioneze in mod automat si care semneaza cu semnatura electronica extinsa a emitentului.

1. Destinatarul va considera ca un mesaj electronic a fost trimis de emitent, daca destinatarul aplica o procedura stabilita anterior de comun acord cu emitentul, pentru a constata ca mesajul electronic provine de la emitent.
2. Articolul 19 nu se aplica daca destinatarul a fost instiintat de emitent ca mesajul electronic nu ii apartine si destinatarul nu a intreprins un act de executare in temeiul acelui mesaj.
3. In situatiile prevazute la art. 17 - 19 destinatarul e indreptatit sa considere mesajul electronic primit ca fiind mesajul electronic trimis de emitent si sa actioneze in baza acestuia.

Destinatarul actioneaza pe riscul propriu daca a stiut sau ar fi trebuit sa stie, prin folosirea diligentelor specifice activitatii comerciale sau prin folosirea procedurilor convenite ca schimbul electronic de date a fost afectat de vicii.

4. Destinatarul va lua in considerare fiecare mesaj electronic primit ca un mesaj separat si va actiona in consecinta, cu exceptia cazului in care un mesaj electronic este un duplicat si destinatarul stia sau ar fi trebuit sa stie ca mesajul era un duplicat.
5. Daca emitentul nu a stabilit cu destinatarul sub ce forma sa fie instiintat de primirea mesajului electronic, instiintarea se poate face prin:

1. orice tip de comunicare din partea destinatarului;
2. orice actiune a destinatarului, care sa indice emitentului ca mesajul electronic a fost primit.

1. Daca emitentul cere confirmare de primire a mesajului electronic de catre destinatar, se considera ca acesta nu a fost trimis, pana in momentul in care instiintarea este facuta.
2. Daca emitentul nu a cerut confirmare de primire a mesajului electronic de catre destinatar, si instiintarea nu a fost primita intr-o perioada de timp mentionata sau convenita de comun acord, emitentul:

1. poate sa aduca la cunostinta destinatarului ca nu a primit instiintarea de primire a mesajului electronic si sa specifice o perioada de timp in care trebuie sa primeasca aceasta instiintare;
2. daca instiintarea nu este primita in perioada de timp mentionata la litera a), poate, dupa ce ii aduce la cunostinta destinatarului, sa considere ca mesajul electronic nu a fost trimis, sau sa-si exercite orice alt tip de drepturi pe care le are.

1. Cand emitentul primeste instiintarea de primire de la destinatar, se presupune ca mesajul electronic trimis de emitent a fost primit de destinatar. Aceasta prezumtie nu se aplica si asupra identitatii dintre mesajul electronic trimis de emitent si mesajul primit de destinatar.
2. Daca instiintarea primita mentioneaza ca mesajul indeplineste conditiile tehnice convenite de comun acord sau standard, se presupune ca acele conditii au fost indeplinite.
3. Daca nu s-a convenit altfel de catre emitent si destinatar, trimiterea unui mesaj electronic are loc in momentul in care intra intr-un sistem informatic care nu se afla sub controlul emitentului sau a persoanei care a trimis mesajul electronic ca imputernicit al emitentului.
4. Daca nu s-a convenit altfel de catre emitent si destinatar, momentul primirii unui mesaj electronic se stabileste dupa cum urmeaza:

1. daca destinatarul a creat un sistem informatic cu scopul de a primi mesaje electronice, primirea lor se realizeaza in felul urmator:

1. cand mesajul electronic ajunge in sistemul informatic mentionat la litera a);

2. daca mesajul electronic ajunge intr-un sistem informatic al destinatarului, altul decat cel mentionat la litera a), in momentul cand mesajul electronic este preluat de destinatar;

2. daca destinatarul nu are un sistem informatic creat pentru primirea mesajelor electronice, primirea se realizeaza in momentul cand mesajul electronic ajunge intr-un sistem electronic al destinatarului.

1. Prevederile articolului 29 se aplica fara sa se tina cont de faptul ca sistemul informatic se afla intr-un alt loc decat cel unde se presupune ca mesajul electronic este primit.
2. Daca nu s-a convenit altfel de catre emitent si destinatar, mesajul electronic se presupune ca este trimis de la sediul emitentului si se presupune ca este primit la sediul destinatarului. In acest sens:

1. daca emitentul sau destinatarul au mai multe sedii, locul primirii mesajului este considerat cel care este cel mai relevant pentru tranzactia in cauza, sau daca nu este vorba de o tranzactie, se ia in considerare sediul principal;
2. daca emitentul sau destinatarul nu au sediu, atunci acesta este inlocuit cu domiciliul sau resedinta persoanei in cauza.

1. Utilizarea domeniului in operatiuni de comert electronic

1. Un domeniu este utilizat in operatiuni de comert electronic daca:

1. permite stocarea unui mesaj semnat cu semnatura electronica extinsa;
2. permite achizitionarea sau transferul de bunuri pentru care se efectueaza o plata sau intermediaza o activitate aducatoare de profit proprietarului domeniului sau unui tert;

1. Proprietarul unui domeniu utilizat in operatiuni de comert electronic are urmatoarele obligatii:

1. sa specifice, in momentul inregistrarii domeniului, proprietarului server-ului, daca acesta este o persoana diferita, faptul ca domeniul sau are ca obiect comertul electronic;
2. sa notifice, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii domeniului, organele fiscale asupra faptului ca domeniul sau are ca obiect comertul electronic;
3. sa specifice in mod vizibil standardul de securitate sub incidenta caruia intra operatiunile ce se deruleaza prin intermediul domeniului sau si daca este autorizat in legatura cu standardul declarat;
4. sa nu mijloceasca tranzactii sau sa gazduiasca informatii ce vin in contradictie cu legislatia in vigoare;

1. Persoana juridica al carei unic obiect de activitate este intretinerea de domenii destinate comertului electronic este scutita de plata impozitului pe profit.
2. Activitatea legata de promovarea sau comercializarea propriilor produse sau servicii prin intermediul propriului domeniu nu este considerata activitate comerciala distincta.
3. Comercializarea electronica a produselor nemateriale (programe de calculator si orice alt fel de documente digitale) este scutita de plata oricaror taxe si impozite.

1. Atributiile Agentiei

1. In scopul protectiei operatiunilor de comert electronic, Agentia:

1. elaboreaza sau adopta reglementari si standarde privind securitatea schimbului electronic de date;
2. realizeaza acorduri de recunoastere bi sau multilaterala de standarde cu organisme similare din alte state;
3. verifica si autorizeaza, la cerere, proprietarii de domenii, pentru fiecare domeniu in parte, pentru standardul privind securitatea schimbului electronic de date;
4. verifica veridicitatea referintelor la existenta unei autorizatii emise de Agentie;
5. notifica persoanele autorizate ori de cate ori este elaborat un nou standard sau este realizat un nou acord de recunoastere bi sau multilaterala de standarde.

1. Autorizarea este emisa in scris si sub forma unui document electronic semnat cu semnatura electronica extinsa a Agentiei si contine:

1. elementele de identificare ale domeniului;
2. elementele de identificare ale proprietarului domeniului;
3. standardul de securitate a schimbului electronic de date sub incidenta caruia intra domeniul.

1. In cazul in care, Agentia constata ca un domeniu nu mai satisface cerintele unui standard, retrage autorizatia corespunzatoare standardului.
2. Proprietarul domeniului este obligat sa indice la nivelul acestuia, in mod vizibil, in termen de 12 ore de la modificarea de standard survenita, noua situatie.
3. Incalcarea art. 41 sau declararea, la nivelul domeniului a unei autorizari inexistente urmeaza regimul falsului si uzului de fals.