iBiz - PC Magazine Romania, Mai  2001

Smart-cardurile vor deveni în curând instrumente obişnuite în România

Dan Şerbănescu

Interviu cu Dan Nica, ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei

PC Magazine: Aţi anunţat, în ianuarie, apariţia iminentă a unui nou pachet de legi, destinate în mod specific sectorului TI&C. De curând, aţi precizat că aceste legi vor apărea la sfârşitul lunii aprilie. Credeţi că Parlamentul va reuşi să respecte acest termen?

Dan Nica: Legea privind semnătura electronică a trecut deja de Comisia de la Camera Deputaţilor şi urmează să fie supusă votului în cadrul comisiei de la Senat. Al doilea proiect de lege, cel privind protecţia persoanelor în privinţa prelucrării datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date va fi foarte curând supus votului Comisiei Juridice de la Senat. Al treilea proiect, care se referă la prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul telecomunicaţiilor va fi supus şi el votului la Senat, mai precis în cadrul Comisiei Economice. De asemenea, cele două proiecte privind date cu caracter personal vor primi şi avizul Comisiei pentru Drepturile Omului şi Minorităţi.
În ceea ce priveşte data la care va fi adoptată Legea Semnăturii Electronice, după toate aparenţele, termenul pe care l-am menţionat, respectiv sfârşitul lunii aprilie, va fi respectat de Parlamentul României.

PC Magazine: Legea comerţului electronic este, după cum aţi anunţat, încă în fază de proiect. Când va fi gata şi care sunt aspectele încă nedefinitivate ale acestei legi?

Dan Nica: Legea Comerţului Electronic va fi gata în luna mai, iar în ceea ce priveşte aspectele încă nedefinitivate ale acestei legi, acestea se referă la detalii despre locul şi momentul încheierii tranzacţiilor. Ne dorim ca în România să existe, cât mai curând, un set complet şi coerent de norme legislative care să reglementeze comerţul electronic, dar aceste legi trebuie pregătite cu foarte mare atenţie, luând în considerare normele internaţionale şi experienţa ţărilor mai avansate în acest domeniu, precum şi extraordinara dinamică, specifică acestui sector.

PC Magazine: Sistemele de plată prin carduri bancare, esenţiale pentru dezvoltarea unui veritabil comerţ electronic în România, sunt, pentru moment, într-o fază relativ incipientă de dezvoltare. În aceste condiţii, credeţi că introducerea de smart-carduri pe piaţă este oportună acum? Care estimaţi că va fi rata lor de penetrare în rândul populaţiei?

Dan Nica: Opţiunea noastră pentru tehnologia smart-card nu este deloc întâmplătoare. Încă de la apariţie, smartcard-urile au înregistrat o evoluţie explozivă, aducând în mod constant venituri considerabile. Dar folosirea lor nu este doar profitabilă, ci şi extrem de sigură. Elementele specifice de securitate a datelor stocate pe care le oferă această tehnologie sunt impresionante. Nu doar că sunt foarte greu - practic imposibil - de falsificat, cipul conţinând măsuri de securitate ce nu pot fi interpretate de procesoarele PC-urilor. Ca să va dau un exemplu, smart card-urile pot detecta încercări de forţare prin detectori de lumină sau de înaltă/joasă tensiune. Vă daţi seama că încercarea de a compromite un smart-card cu microprocesor presupune costuri foarte ridicate.

Tocmai datorită acestor caracteristici, smart-card-urile sunt foarte des utilizate în diferite aplicaţii care trebuie să îndeplinească cerinţe puternice de protecţie şi autentificare: bani electronici, aplicaţii medicale, telefonie, aplicaţii de loialitate, aplicaţii în transporturi, identificarea posesorilor de card, PKI, semnături digitale, criptare comunicaţie de date, criptare şi semnătură digitală e-mail, securitate etc.
De altfel, smart-card-urile există deja pe piaţa românească, ele putând fi regăsite sub forma cartelelor telefonice ale Romtelecom cu valoare preplătită sau a cartelelor telefonice GSM.

PC Magazine: Deci, le veţi folosi în domeniile pe care le-aţi enumerat?

Dan Nica: Una din aplicaţiile unui smart card multifuncţional care prezintă un interes deosebit pentru administraţia publică o reprezintă cea de identificare a posesorului de card. În acest fel, se oferă o modalitate de apartenenţă a unui posesor de card la o anumită categorie socială, oferindu-se astfel premisele utilizării cardului pentru acordarea de facilităţi, ajutoare sociale pentru diferite categorii sociale (şomeri, pensionari, persoane defavorizate, persoane cu handicap etc.). Identificarea sigură şi rapidă a posesorului de card permite diverse alte aplicaţii de interes pentru administraţia publică, cum ar fi accesul la informaţiile confidenţiale ale unei persoane, de genul impozitelor personale, sau pentru stocarea istoricului medical al unei persoane. Imaginaţi-vă că pe acelaşi card pot fi implementate mai multe niveluri de autorizare, dând astfel personalului medical (doctori, asistenţi medicali, administratori de spitale etc.) diferite coduri pentru accesarea card-ului. Aceste niveluri de autorizare permit să se păstreze confidenţialitatea informaţiilor, doar medicii având permisiunea de a adăuga noi informaţii pe card, în timp ce restul personalului medical poate doar să consulte card-ul.

Apoi pot fi folosite şi drept card-uri de debit sau credit sau pentru depozitarea unor chei de criptare pentru autentificare. Un astfel de card nu doar că măreşte circulaţia fluxului de bani şi asigură o modificare graduală a circulaţiei banilor fără să se utilizeze cash, dar stabileşte şi un control financiar neîntrerupt, asigurând minimizarea pierderilor datorate erorilor umane şi eliminând posibilitatea de fraudă la toate nivelele sistemului.

PC Magazine: Nivelul ridicat al costurilor accesului la internet prin reţeaua de telefonie fixă a Romtelecom este menţionat adesea drept o piedică în calea dezvoltarii web-ului românesc. Ministerul pe care îl conduceţi dispune de pârghiile prin care aceste costuri pot fi ajustate până la un nivel accesibil pentru o gamă mult mai largă de utilizatori? Cum şi când intenţionaţi să folosiţi aceste pârghii?

Dan Nica: Tarifele Romtelecom sunt stabilite prin Hotărâre de Guvern şi sunt fixate în mod explicit în contractul de privatizare al Romtelecom.

Un prim pas în controlul tarifelor Romtelecom a fost deja realizat, prin limitarea creşterii acestora sub nivelul ratei inflaţiei, precum şi prin impunerea Oficiului Concurenţei ca organ de control al respectării acestei decizii.

Prin liberalizarea pieţei de telecomunicaţii, prevăzută pentru 1 ianuarie 2003, se va produce, inevitabil, şi scăderea tarifelor de acces la internet, astfel încât un număr cât mai mare de utilizatori vor putea intra pe web.

PC Magazine: România începe să resimtă efectele negative ale exodului de specialişti în domeniul TI, lucru ce va afecta implicit şi dezvoltarea mediilor de afaceri electronice. Credeţi că acest exod poate fi stăvilit? Ce poate face ministerul pe care îl conduceţi pentru a ajuta companiile româneşti de profil să-şi motiveze - şi deci păstreze - specialiştii?

Dan Nica: Exodul de "creiere" apare, în principal, pe fondul diferenţei de remunerare în ţară şi în străinătate. Diminuarea acestei tendinţe de părăsire a ţării se poate obţine numai prin oferirea unor avantaje cuantificabile specialiştilor din domeniu. Totul se reduce, de fapt, la motivarea corespunzătoare a acestora.
În acest sens, ministerul are în pregătire propuneri de măsuri pentru acordarea de facilităţi fiscale pentru specialiştii cu vechime şi absolvenţii instituţiilor de învăţământ de profil, angajaţi în companii având ca unic domeniu de activitate "comunicaţii şi tehnologia informaţiei".

Dar nu putem face minuni. Avansarea societăţii informaţionale, împreună cu dezvoltarea domeniului TI&C, vor crea premisele pentru creşterea investiţiilor în acest sector, ceea ce va conduce, implicit, şi la oportunităţi sporite de carieră în România pentru specialiştii noştri.

cuprins - Supliment Internet Business